D. Sârbu: A CONTROVERSIAL ARCHAEOLOGICAL PHENOMENUM FROM THE BEGINING OF IRON AGE, BETWEEN DANUBE MOUTHS AND VOLGA: "THE CIMMERIAN CIVILIZATION"

ARCHAEOLOGICAL PROFESSIONAL ASSOCIATION - ROMANIA

ROMANIAN JOURNAL of ARCHAEOLOGY

UN FENOMEN ARHEOLOGIC CONTROVERSAT DE LA ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI DINTRE GURILE DUNĂRII ŞI VOLGA: "CULTURA CIMMERIANĂ"^*

Dorin SÂRBU

English version

Hartă generală

Lista descoperirilor

Noţiunea de "Cultură cimmeriană", cu o largă circulaţie în literatura de specialitate sovietică şi post-sovietică, este susţinută de un model de cercetare istoricist care pleacă de la versiunea conflictului dintre sciţi şi cimmerieni relatată de Herodot, IV, 11-12. Nu intenţionez să discut aici sursele literare care descriu aceste evenimente. Problema pe care doresc să o aduc în discuţie este dacă şi în ce măsură descoperirile "cimmeriene" cunoscute astăzi pot constitui realmente o cultură arheologică. Pentru înţelegerea exactă a problemei şi a metodelor care au rezultat din sus-menţionatul model, este necesar, mai întâi de toate, un istoric al cercetării. "Interpretările cimmeriene" sovietice se revendică de la trei puncte de vedere, formulate pe rând de A. A. Jessen, A. I. Terenožkin şi A. M. Leskov¹ . În lucrarea consacrată publicării depozitului de la Novočerkassk (Lista descoperirilor: 74)² , Jessen adună, într-un catalog complet la vremea sa, descoperirile de piese de harnaşament metalice "prescitice" şi "scitice" din Ucraina, sudul Rusiei şi din imediata vecinătate a Caucazului de Nord. El face mai întâi o împărţire tipologică a materialului, utilizată cu unele modificări şi în prezent. Plecând de la această tipologie şi de la asocierea de piese din depozitul de la Novočerkassk, Jessen defineşte un orizont cronologic de piese de harnaşament, caracterizat de îmbinarea psaliilor cu trei inele şi muştiucelor cu inele duble, mai timpuriu (750 - 650 a. Chr.) decât stilul decorativ animalier din tumulii de la Kelermes³ . Teritorial, acesta este cuprins între Caucazul de Nord şi bazinul mijlociu al Niprului. Psaliile cu trei găuri de la Bol'šaja Belozerka (Lista: 14), Černogorovka (Lista: 23), Kamyševaha (Lista: 44) şi cele asemănătoare din aria culturii Koban sunt considerate rezultatul unei influenţe a lumii central-europene a "cercului cultural traco-cimmerian". Ele sunt datate în cuprinsul sec. VII a. Chr., deci aproximativ la aceeaşi vreme cu orizontul Novočerkassk. În acest fel Jessen reuşea, pe de o parte, să umple golul cronologic dinaintea dezvoltării spectaculoase a stilului decorativ Kelermes. Pe de altă parte, el atrage atenţia asupra apariţiei exact în această perioadă a inovaţiilor care caracterizează cultura "scitică", în sens arheologic vorbind, deplin constituită. Problemei separării aceluiaşi material, pe criterii etnice, în "cimmerian" şi "scitic" Jessen îi acordă o importanţă minoră, avansând ideea că şi unii şi ceilalţi au avut "culturi materiale" asemănătoare şi au locuit la aceeaşi vreme undeva la nord de Marea Neagră şi de Caucaz⁴ . Unele dintre concluziile lui Jessen referitoare la cronologie au fost abandonate, în mod firesc, odată cu înmulţirea descoperirilor⁵ . Modelul de abordare propus de Jessen, multă vreme singurul ferit de amestecarea fără discernământ a două categorii total diferite de surse, nu a fost totuşi urmat în arheologia sovietică decât parţial. Metoda care a avut, în schimb, cel mai mare impact asupra cercetării, a fost pusă la punct de Terenožkin, în singura prezentare monografică existentă a "Culturii cimmeriene". Acesta adună practic toate descoperirile "prescitice târzii" dintre gurile Dunării şi Volga, cunoscute până la mijlocul anilor '70 şi care, cele mai multe, nu fuseseră încă atribuite unui grup sau culturi arheologice. Criteriul principal de selecţie a fost ca aceste descoperiri să nu aparţină nici epocii bronzului şi nici culturii "scitice" (caracterizată de tipurile de arme şi de harnaşament asociate cu stilul decorativ animalier sau, altfel zis, de "triada scitică"). Terenožkin preia din contribuţia lui Jessen definiţia şi cronologia orizontului Novočerkassk, asemănările oprindu-se însă aici. Acest orizont ar reprezenta faza finală a "culturii cimmeriene", printre elementele ei definitorii numărându-se, în afară de piesele de harnaşament, vârfurile de săgeată de bronz cu două aripioare, tub lung şi frunză hexagonală sau rombică, săgeţile de os piramidale cu secţiune pătrată sau rotundă, pumnalele de fier cu triunghiuri la gardă şi diversele aplici de harnaşament decorate mai ales cu spirale şi cercuri concentrice. Aceleiaşi faze îi este atribuită regula înmormântării în decubit lateral sau dorsal cu orientare predominant vestică. Faza timpurie, Černogorovka, este definită prin asocierea variantelor de psalii cu trei găuri (necunoscute repertoriului "scitic") cu muştiuce cu capete triunghiulare. Inventarul caracteristic acestei faze mai conţine pumnale bimetalice cu gardă în cruce, vârfuri de săgeată de bronz cu două aripioare, tub scurt şi frunză rombică sau în formă de "coadă de rândunică", vârfuri de săgeată de os cu secţiune rombică sau ovală, cuţitaşe curbe şi lunule. Spre deosebire de Novočerkassk, în faza Černogorovka ar exista, moştenită din epoca bronzului, regula depunerii scheletelor în poziţie chircită, orientate mai ales în sector estic. Ambele faze sunt caracterizate de înmormântări secundare izolate, mai rare fiind înmormântările centrale şi cele grupate câte două - trei. Această împărţire cronologică se sprijină, pe de o parte, pe periodizarea propusă de Anfimov pentru cultura protomeotică din bazinul Kubanului⁶ , pe de altă parte, pe analogiile central-europene ale pieselor Černogorovka⁷ . Mormintele fără inventar metalic sunt diferenţiate pe faze prin stabilirea unor legături fie cu faza a doua a culturii Černoles (= Černogorovka), fie cu grupul Žabotin (= Novočerkassk) din bazinul mijlociu al Niprului. Datele absolute propuse sunt 900 - 750 a. Chr. pentru Černogorovka şi 750 - 650 a. Chr. pentru Novočerkassk. Sfârşitul culturii cimmeriene este pus în legătură cu apariţia grupurilor timpurii de sciţi la nord de Marea Neagră⁸ . Aria ei de răspândire este stabilită după întinderea stepei nord-pontice⁹ . Modelul prezentat mai sus se individualizează prin două trăsături şi, în acelaşi timp, carenţe metodologice. În primul rând, ideea unei rupturi brutale între lumea cimmerienilor, dezvoltată pe fondul civilizaţiei locale a epocii bronzului, şi cultura "scitică", intrusivă, originară în stepele de la nord de Altai, repetă identic versiunea lui Herodot amintită la început. În al doilea rând, termenul de "cultură" are un conţinut ambiguu. Acesta poate desemna fenomene strict arheologice (cultura cimmeriană cu cele două faze cronologice), dar are, în acelaşi timp, o conotaţie etnică¹⁰ . Ambiguitatea a fost moştenită, urmarea fiind că descoperiri din afara stepei nord-pontice, cunoscute după apariţia monografiei Kimmerijcy, au fost atribuite "culturii cimmeriene"¹¹ . Contribuţiile care au urmat îndeaproape modelul Herodot - Terenožkin, utilizează cel mai adesea drept argument "suficient" "părerea unanim acceptată a lui A. I. Terenožkin". Din acest motiv prezentarea lor detaliată este inutilă¹² . Desprinderile pe care le-a cunoscut acest curent de cercetare de schema consacrată, au vizat mai mult chestiuni de amănunt decât de metodă. Ca o completare la tabloul deja conturat, dar nu mai mult de atât, s-a atras atenţia asupra existenţei în cultura nomazilor nord-pontici, îndeosebi în materialul ceramic, a unei componente vestice, "de origine tracică"¹³ . Brujako explică acelaşi fenomen printr-o explozie a motivelor decorative geometrice pe o arie care cuprinde Balcanii, zonele de la nord-vest şi nord de Marea Neagră precum şi Crimeea, fenomen ce are drept consecinţă formarea "blocului culturilor traco-cimmeriene cu ceramică decorată geometric"¹⁴ . Contribuţia lui Leskov are unele puncte comune atât cu ideile lui Terenožkin, cât şi cu părerile exprimate de Jessen. Leskov acceptă în linii mari definiţiile grupelor Černogorovka şi Novočerkassk, refuzând totuşi să le considere două faze în adevăratul sens. El datează "grupul Černogorovka - Kamyševaha" de la mijlocul sec. VIII până la începutul sec. VII a. Chr., iar "cercul Novočerkassk" între sfârşitul sec. VIII şi ultimul pătrar al sec. VII a. Chr., considerându-le parţial contemporane¹⁵ . Acest sincronism este folosit la demontarea ideii, avansate de Terenožkin, a originii străine de teritoriul nord-pontic a sciţilor. Grupul Černogorovka - Kamyševaha, "datorită unităţii sale etnoculturale cu descoperirile srubnaja târzii (Belozerka)", este considerat, din punct de vedere etnic, cimmerian, în timp ce descoperirile Novočerkassk ar aparţine sciţilor dinaintea campaniilor în Asia Anterioară¹⁶ . O. R. Dubovskaja preia şi valorifică ideea Jessen - Leskov a contemporaneităţii Černogorovka - Novočerkassk. Ea porneşte de la un studiu al distribuţiei teritoriale a descoperirilor, din care rezultă câteva observaţii interesante. Constată, în primul rând, diferenţe între tipurile ceramice din mormintele de la nord-vest de Marea Neagră, unde apar în principal "cupe lustruite de influenţă tracică", şi cele din mormintele de la nord-est de Marea Neagră, cu amfore bitronconice¹⁷ . În al doilea rând, morminte Černogorovka ar exista doar în stepa nord-pontică, în timp ce descoperirile Novočerkassk din acelaşi teritoriu sunt considerate depozite. După Dubovskaja, bronzuri Novočerkassk apar în morminte numai în aria culturii Černoles din silvostepa bazinului mijlociu al Niprului sau în mediu cultural protomeotic şi Koban în vecinătatea Caucazului. Concluzia ei este că piesele Novočerkassk reprezintă, în realitate, bunuri de prestigiu vehiculate de purtătorii grupului Černogorovka şi că nu există în stepă un "«strat steril» cronologic şi cultural", reprezentat de faza Novočerkassk şi situat între descoperirile Černogorovka şi descoperirile "scitice". Singurul grup etnic existent în stepă, nu se precizează care, este cel care a lăsat mormintele grupului Černogorovka¹⁸ . Acceptarea ideii caracterului special, de obiecte de prestigiu, al inventarului metalic Novočerkassk a făcut posibilă punerea sub semnul îndoielii a caracterului de grup cultural al orizontului de descoperiri Novočerkassk din vecinătatea Caucazului¹⁹ . În acelaşi timp, s-a propus şi o datare între limite cronologice largi (sec. X - VII a. Chr.) a diverselor componente ale grupului Novočerkassk. Acesta este pus în legătură cu un orizont cultural-cronologic vast, în care sunt incluse nu numai descoperirile cimmeriene, dar şi descoperirile Černoles, protomeotice şi Belozerka târzii, "nivelate în aspectul lor în urma profundei influenţe exercitate de cultura cimmeriană propriu-zisă asupra triburilor vecine". Grupul Černogorovka, cu unele afinităţi tipologice în cultura "scitică", este considerat intrusiv. Apariţia lui la nord de Marea Neagră între sec. X şi IX a. Chr. este explicată prin migraţia unor grupuri de protosciţi, asimilaţi curând în mediul local cimmerian. Cel de-al doilea val "scitic", originar şi el din Siberia Meridională, a adus "triada scitică" şi a pus capăt evoluţiei culturii cimmeriene în sec. VII a. Chr.²⁰ . În arheologia sovietică critica metodei etnoistoriciste şi-a făcut apariţia abia la începutul deceniului al zecelea. Acest curent insistă pe necesitatea delimitării demersurilor istoric şi arheologic. Alekseev, Kačalova şi Tohtas'ev examinează separat sursele greceşti şi assiriene, făcând o distincţie între caracterul mitologic al ştirilor despre cimmerienii de la nord de Marea Neagră şi informaţiile istorice despre cimmerienii şi sciţii prezenţi în Asia Anterioară. Această constatare este folosită ca argument pentru a pune la îndoială orice localizare a cimmerienilor undeva la nord de Caucaz. Partea arheologică a lucrării, cu caracter predominant istoriografic, se sprijină în mare măsură pe concluziile la care a ajuns Dubovskaja. Astfel, se avansează ideea existenţei, în locul unei culturi monolit, a patru "formaţiuni culturale distincte": Černogorovka - Dnepropetrovsk (bazinul Niprului), Volga - Don (bazinele Donului şi Doneţului) şi Nursk (bazinul Volgăi)²¹ , identice ca ritual funerar şi unele categorii de inventar, exceptând ceramica. Cea de-a patra, Novočerkassk, diferă de celelalte prin toate categoriile de inventar, dar nu are o localizare geografică clară. Acestea sunt argumentele arheologice utilizate pentru îndepărtarea cimmerienilor din bazinul nordic al Mării Negre²² . Modelul Herodot - Terenožkin a fost atacat şi dintr-o altă perspectivă. Una din ideile centrale ale acestei concepţii este cea a contrastului dintre repertoriul de forme Novočerkassk şi "triada scitică". Un studiu recent reuşeşte, în mare măsură, să urmărească evoluţia unor elemente Novočerkassk printre materialele culturii "scitice" arhaice²³ . Majoritatea punctelor de vedere prezentate mai sus au o trăsătură comună. Concepţiile Terenožkin şi Leskov, dincolo de divergenţele privind atribuirea materialului arheologic, sunt de acord în a îmbrăţişa aceeaşi metodă: ele pun necondiţionat semnul egalităţii între grupuri de descoperiri arheologice şi populaţii menţionate de Herodot. Practic din această cauză discuţia asupra relaţiei dintre repertoriile de forme Černogorovka, Novočerkassk şi "scitic" s-a transformat într-o dispută dintre "migraţionişti" şi "autohtonişti".
* * *
Din cele expuse rezultă, desigur, necesitatea renunţării la metoda atribuirii şi definirii culturale prin raportare la o imagine dedusă din sursele literare. Este, de asemenea, obligatoriu să vedem pe ce argumente strict arheologice se poate sprijini existenţa "culturii cimmeriene", "culturii prescitice târzii", "a nomazilor timpurii" sau oricum altfel ar mai fi denumită. Altfel spus, este necesar de stabilit dacă formele definitorii ale "culturii cimmeriene" se află într-o relaţie cu o anumită zonă geografică, cu un anumit tip de practici funerare şi cu un segment cronologic clar delimitat²⁴ . "Cultura cimmeriană" este constituită dintr-un grup de descoperiri funerare, la care se adaugă colecţiile de piese de harnaşament şi arme fără context şi câteva descoperiri considerate depozite. Mă voi opri mai întâi la acestea din urmă. Asemenea descoperiri se cunosc în aria "culturii cimmeriene" la Aksaj (Lista: 2), Kamenka - Dneprovskaja (Lista: 43), Novočerkassk (Lista: 74), Preobražennoe (Lista: 91) şi Purcari (Lista: 93)²⁵ . Cu excepţia descoperirii de la Kamenka - Dneprovskaja, care este cunoscută dintr-o săpătură, ele sunt descoperiri fortuite. De asemenea, în afara descoperirii de la Novočerkassk, toate celelalte provin din tumuli. Este un amănunt ce poate pune la îndoială caracterul care le-a fost atribuit. Problema poate fi abordată şi din altă perspectivă. La o vreme mai timpurie, în aria UFK s-a observat un fenomen de excludere reciprocă între categoriile de piese care se depuneau în morminte şi, respectiv, în depozite²⁶ . Comparaţia între înmormântările şi aşa - zisele depozite din zona în discuţie sugerează mai degrabă contrariul. Depozitele de la Preobrežennoe (piese de harnaşament şi colier), Rodionovka (muştiuc de zăbală şi lance), Aksaj (piese de harnaşament şi lance) şi Novočerkassk (topor, piese de harnaşament, sulă, tipar de săgeţi) se localizează în zone în care piesele de harnaşament se depuneau cel mai frecvent în morminte şi unde nu lipsesc nici inventarele funerare cu unelte sau podoabe. Descoperirea de la Purcari apare cu totul izolată într-o zonă în care predomină inventarele funerare ceramice. Din aceste motive se poate considera că la începutul epocii fierului în stepa nord - pontică alte depuneri intenţionate decât cele cu caracter strict funerar nu constituie o practică curentă²⁷ . Caracterul "prestigios" al pieselor Novočerkassk nu rezultă implicit din depunerea lor în depozite, ci chiar din prezenţa lor în morminte şi, nu în ultimul rând, din circulaţia lor pe arii extrem de largi. De altfel, acest caracter poate fi extins, cu acelaşi succes, şi la inventarul metalic Černogorovka. Din cartarea descoperirilor Černogorovka - Novočerkassk se remarcă, pe de o parte, concentrarea lor maximă pe cursurile unor râuri (Nistru, Bug, Nipru, Don şi Doneţ) şi în imediata vecinătate a marilor lacuri de acumulare. Pe de altă parte, între aceste concentrări există zone întinse în care asemenea descoperiri nu sunt cunoscute sau sunt extrem de rare. Această fragmentare se explică prin ponderea foarte mare a săpăturilor de salvare, legate fie de amenajarea lacurilor amintite, fie, mai recent, a sistemelor de irigaţie din sudul Basarabiei şi Ucrainei (Harta I). Descoperiri de caracter "stepic" sau "cimmerian" sunt cunoscute, totodată, pe un teritoriu care depăşeşte cu mult chiar şi limitele actuale ale stepei. Să urmărim mai întâi distribuţia principalelor categorii de piese considerate drept elemente definitorii pentru cultura cimmeriană. Mai întâi de toate se remarcă, aproape fără excepţie, extrema raritate a acestora în chiar aria de răspândire a "culturii cimmeriene propriu-zise". Muştiuce cu capete triunghiulare (Tab. 2/1) se cunosc doar în trei puncte situate la nord de Marea Neagră, ele fiind, comparativ, mai bine reprezentate în ariile culturilor protomeotică şi Koban din vecinătatea Caucazului de Nord. Muştiucele cu inele duble la capete (Tab. 2/2) sunt inegal răspândite în principal între bazinul Niprului şi bazinul Terekului, cu două zone de concentrare. O primă zonă se suprapune cu arealul culturii Černoles, a doua se localizează în ariile culturilor protomeotică şi Koban. Cele mai vestice asemenea apariţii sunt cunoscute în două necropole ale grupului Şoldăneşti din bazinul mijlociu al Nistrului (Harta II). Din cartarea variantelor de psalii cu trei găuri (Tab. 2/3-5) şi a tipului cu trei verigi (Tab. 2/6) rezultă o distribuţie a acestora în bazinele nordic şi estic ale Mării Negre asemănătoare cu distribuţia tipurilor de muştiuce (Hărţile III - IV). Lunulele (Tab. 2/7-9), aplicile discoidale (Tab. 2/10) şi cele în formă de coif (Tab. 2/11) urmează răspândirea zăbalelor (Harta V). Verigile cu opritor de frâu (Tab. 2/12-16), prezente sporadic la nord de Marea Neagră, sunt, în schimb, frecvent întâlnite în morminte protomeotice şi Koban (Harta VI). Unele tipuri de piese de harnaşament "ponto - caucaziene" se regăsesc în bazinul vestic al Mării Negre, acestea fiind psaliile cu trei găuri, lunulele, ambele tipuri de aplici şi verigile cu opritor de tip Aksaj (Tab. 2/12). De altfel, majoritatea psaliilor de tip Kamyševaha şi Malaja Cimbaka sunt cunoscute în bazinul mijlociu al Dunării (Harta VII)²⁸ . Limita estică de răspândire a garniturilor de harnaşament "cimmeriene" poate fi fixată, în stadiul actual al cercetării, în depresiunea Minusinsk de la nord de munţii Altai, unde, în tumulii de la Aržan, sunt prezente muştiuce cu capete triunghiulare şi psalii de tip Černogorovka²⁹ . O răspândire pe arii extrem de largi şi, totodată, practic o absenţă în stepa nord-pontică se constată şi în cazul pumnalelor şi spadelor "cimmeriene". Tipul cu gardă dreaptă orizontală (Tab. 3/1-2) este prezent într-un singur mormânt propriu-zis "cimmerian", alte câteva piese provin din mediu Černoles³⁰ . În schimb, are o prezenţă semnificativă în vecinătatea Caucazului şi în Europa Centrală în mediu UFK final. Tipului cu triunghiuri la gardă (Tab. 3/3-4) îi aparţin două exemplare de la nord de Marea Neagră şi un altul localizat în Bulgaria. Cele mai multe piese asemănătoare, de tip aşa-numit Kabardino - Pjatigorsk, provin din nordul Caucazului (Hărţile VIII - IX). Grupul cel mai nordic de spade "cimmeriene" este cunoscut în mediul culturii Ananino din bazinul superior al Volgăi³¹. Mai frecvente în mormintele Černogorovka - Novočerkassk sunt vârfurile de săgeţi de os cu secţiune rombică, ovală, pătrată sau rotundă (Tab. 3/5-7), cele de bronz cu cap rombic, oval sau hexagonal (Tab. 3/8-10)<³² şi cele de bronz cu frunza în "coadă de rândunică" (Tab. 3/11). Aria generală de răspândire a acestora, de asemenea, depăşeşte limitele stepei nord-pontice. În nord-estul Bulgariei piese de bronz cu frunză rombică se cunosc la Belogradec (Lista: 143) şi Carevbrod (Lista: 145). În bazinul mijlociu al Niprului, alături de săgeţile din mormintele "cimmeriene", exemplare de aceleaşi tipuri provin şi din aşezările Černoles de la Adamovka (Lista: 136), Basovka (Lista: 142) şi Subbotovo (Lista: 210). La est de Marea Neagră, tipurile menţionate sunt conţinute adesea în inventarele funerare protomeotice şi Koban. Variante ale vârfurilor de săgeţi cu două aripioare şi frunză rombică sau ovală se cunosc şi la sud de Marea Neagră, într-un mormânt "scitic" timpuriu de la Imirler (Turcia)³³ (Harta X). Situaţia se prezintă diferit sub unele aspecte în ceea ce priveşte distribuţia geografică a tipurilor ceramice. Borcanele (Tab. 4/1) au o răspândire relativ uniformă din bazinul Nistrului până în bazinul Niprului, în ariile culturale învecinate, Saharna - Solonceni şi, mai ales, Černoles, ele fiind, de asemenea, o categorie frecvent semnalată³⁴. Amforele globulare (Tab. 4/2-3) sunt prezente în două exemplare în bazinul Niprului şi al râului Moločnaja, analogiile lor găsindu-se în necropola hallstattiană de la Stoicani şi mai departe spre vest în aria grupului Mezöcsát - Füzesabony³⁵. Amforele bitronconice (Tab. 4/4), cele de tip Zvoneckoe (Tab. 4/5) şi cele de tip Bol'šaja Belozerka (Tab. 4/6) se găsesc preponderent în morminte localizate la răsărit de bazinul Bugului. Acestea din urmă îşi limitează răspândirea doar la bazinul Niprului. Amforele bitronconice şi cele de tip Zvoneckoe sunt singurele categorii ceramice întâlnite şi în morminte din bazinul Donului. Singura amforă bitronconică dintr-un mormânt "cimmerian" de la vest de Nipru este cea de la Kalinovka (Lista: 41). Bolurile (Tab. 4/7-8) constituie categoria ceramică cea mai frecventă în mormintele din bazinul Nistrului şi sudul Basarabiei. Apariţia lor este doar sporadică în bazinele Bugului şi Niprului (Harta XI). Cupele (Tab. 4/9-10) sunt uniform răspândite din sudul Basarabiei până pe Nipru. Ceştile cu toartă supraînălţată, uneori cu buton, (Tab. 4/11-12) şi cănile (Tab. 4/13-14) sunt practic necunoscute în morminte "cimmeriene" la răsărit de bazinul Nistrului, excepţia constituind-o cana descoperită la Aleksandrija (Lista: 3) (Harta XII). Decorul vaselor discutate este realizat deopotrivă în tehnica impresiunilor (aşa-zis "pseudo-şnurat") şi în cea a inciziei, uneori asociată cu incrustaţie cu pastă albă. Motivele folosite în cazul primei tehnici sunt: benzile cu linii oblice mărginite de linii orizontale (Tab. 5/1), benzile compuse din linii paralele în zig-zag (Tab. 5/2) şi, ca motive asociate, cercurile unite cu linii tangente (Tab. 5/7) şi şirurile de "S"- uri (Tab. 5/8). Motivele incizate sunt reprezentate prin liniile paralele în zig-zag (Tab. 5/3), benzile umplute cu triunghiuri şi fâşii haşurate (Tab. 5/4), carourile haşurate alternativ în "tablă de şah" (Tab. 5/5) şi compoziţii cruciforme din triunghiuri sau benzi frânte haşurate cu vârfurile alăturate (Tab. 5/6). Deopotrivă în repertoriul de forme şi în decor, în olăria "cimmeriană" sunt prezente stiluri cu o difuziune largă în bazinul Mării Negre la începutul epocii fierului. Grupului Pšeničevo din nord-estul peninsulei Balcanice îi sunt caracteristice ornamente incizate sau imprimate compuse din benzi în zig-zag, benzi cu haşuri oblice, "table de şah", şiruri de "S"-uri şi cercuri unite cu linii³⁶. Grupul Babadag din bazinul inferior al Dunării cunoaşte în faza a II-a decorarea vaselor cu linii paralele în zig-zag şi cercuri cu linii tangente³⁷. Din repertoriul ceramic Cozia fac parte ceşti cu toartă supraînălţată şi buton, precum şi motive decorative cum sunt benzile în zig-zag şi cele haşurate, "tabla de şah", mai rar cercurile unite cu linii³⁸. Printre materialele Saharna - Solonceni şi Černoles (Neporotov) din bazinul mijlociu al Nistrului îşi au cele mai multe analogii bolurile şi ceştile cu sau fără buton pe toartă. În aceleaşi două grupuri de descoperiri se regăseşte întregul repertoriu al decorului ceramic "cimmerian"³⁹. Aşezări şi necropole Černoles târzii sau Žabotin din bazinul mijlociu al Niprului furnizează şi ele un material în multe privinţe asemănător: cupe cu pereţii arcuiţi sau cu gât cilindric, ceşti cu torţi supraînălţate şi decoruri ce folosesc motive cruciforme, "tabla de şah", linii în zig-zag şi diverse compoziţii cu triunghiuri şi benzi haşurate. În materialul ceramic Černoles au analogii şi amforele de tip Zvoneckoe (Tab. 4/5), specifice mormintelor din bazinele inferioare ale Niprului şi Donului⁴⁰. Acest tip poate fi, de asemenea, comparat cu vase de bronz din aria culturii Koban⁴¹. Amforele bitronconice şi utilizarea triunghiurilor haşurate ca şi a şirurilor de "S"- uri în decor sunt proprii şi repertoriului ceramic Basarabi⁴². Vase asemănătoare sau chiar identice cu cănile din tumulii de la Aleksandrija (Lista: 3) şi Roşcani (Lista: 97) sunt prezente deopotrivă printre materialele culturilor Basarabi şi Ferigile⁴³ (Hărţile XI, XII şi XIII). Din studiul distribuţiei materialului se desprinde o primă concluzie: elementele considerate definitorii pentru "cultura cimmeriană", în special piesele metalice, nu se circumscriu unei arii geografice clar delimitate. De asemenea, ele nu pot fi legate de o singură cultură, prezenţa lor fiind semnificativă la vest de stepa nord-pontică în medii culturale UFK târziu şi Basarabi - Şoldăneşti, la nord în medii Černoles - Žabotin şi Ananino, la sud şi est în medii protomeotic, Koban şi Aržan. În cazul unor categorii de arme aria poate fi extinsă şi la bazinul sudic al Mării Negre. În ceea ce priveşte tipurile ceramice se constată un tablou al răspândirii geografice diferit de cel al harnaşamentului şi armelor. Alături de unele categorii restrânse teritorial (bolurile în bazinul Nistrului, amforele de tip Boľšaja Belozerka în bazinul Niprului), în mormintele discutate există forme şi decoruri de vase întâlnite de la gurile Dunării până pe Nipru, iar în cazul amforelor bitronconice şi în bazinul Donului. Acestea aparţin unor specii ceramice comune mai multor culturi de la începutul epocii fierului, localizate din nord-estul Balcanilor până în silvostepa ucraineană. În acelaşi timp, bazinele Niprului şi Donului se individualizează mai ales prin prezenţa unor inventare metalice, dar şi ceramice, care le pun în legătură fie cu grupuri culturale dintre Marea Neagră şi Marea Caspică, fie cu zona central-europeană, legături manifestate mai slab la grupurile de morminte de pe Nistru şi Bug. Definirea unei culturi arheologice este desigur condiţionată şi de posibilitatea stabilirii unui standard funerar. Ar trebui, prin urmare, să putem urmări o practică funerară constantă pe întreg teritoriul dintre gurile Dunării şi Volga. Ritul funerar caracteristic al mormintelor Černogorovka - Novočerkassk este inhumaţia. O altă trăsătură caracteristică este prezenţa în proporţie covârşitoare a înmormântărilor tumulare secundare. Excepţia de la această regulă generală o constituie mormântul plan de incineraţie de la Butenki (Lista: 15)⁴⁴. Amenajările funerare întâlnite pe ansamblul zonei amintite aparţin următoarelor tipuri: 1. Gropi simple cu contur oval sau rectangular. 2. Gropi cu nişă; frecvent intrarea în nişă este închisă cu lespezi şi bârne. 3.1. Gropi cu acoperiş de lemn sprijinit pe pari. 3.2. Gropi cu treaptă şi acoperiş. 4. Camere mortuare de bârne. Tipurile 2 şi 3 apar frecvent asociate cu practica umplerii părţii superioare a gropii cu bolovani. Morminte în gropi simple sunt prezente în întregul arial discutat. Se remarcă frecvenţa lor mai mare, comparativ cu alte tipuri de amenajări, în bazinul Nistrului şi în sudul Basarabiei. Gropile cu nişă constituie tipul cel mai des întâlnit printre mormintele din bazinul Bugului şi din zona limanului Berezan, sunt prezente în proporţie relativ mare în bazinul inferior al Niprului şi apar sporadic în bazinele Nistrului şi Donului. Morminte cu acoperiş sprijinit pe pari se cunosc în principal în bazinul Niprului, există în număr mic în bazinele Donului şi Nistrului, dar lipsesc în grupul de pe Bug. Răspândirea mormintelor cu acoperiş pe treaptă, reduse numeric, se limitează exclusiv la bazinul inferior al Niprului. Mormintele cu cameră mortuară, în general slab reprezentate, se distribuie uniform între gurile Dunării şi Donul Inferior, incluzând şi Crimeea (Harta XIV). În ansamblu, inventarele funerare sunt constituite din depuneri ceramice, adesea în asociere cu vase de lemn şi ofrande alimentare (de regulă oase de ovicaprină), arme, instrumente, piese de podoabă şi piese de harnaşament. Armele şi instrumentele, împreună cu podoabele, fac parte din categoria pieselor de port, aceasta rezultând din poziţia lor faţă de schelet, atunci când este descrisă. Din repartiţia teritorială a categoriilor menţionate rezultă, totuşi, diferenţe uşor sesizabile de la un bazin hidrografic la altul. Dacă, pe de o parte, este evidentă raritatea mormintelor cu inventare metalice în bazinele Nistrului şi Bugului, aceasta este, pe de altă parte, zona în care apar cu o extraordinară frecvenţă inventarele funerare constituite exclusiv din ofrande ceramice. Acelaşi tip de comportament este cunoscut mult mai rar în bazinul Niprului şi cu totul izolat în bazinul Donului (Harta XV). Dintre cele patru bazine hidrografice discutate aici, prezenţa armelor este cu totul nesemnificativă doar în grupul de morminte de pe Bug şi relativ slab reprezentată în bazinul Nistrului. Mormintele cu piese de harnaşament sunt răspândite aproape exclusiv în bazinele Donului şi Niprului. În acelaşi timp, comparând între ele doar ultimele două bazine menţionate, se constată şi un alt gen de diferenţiere regională. Chiar dacă practica de a depune arme şi piese de harnaşament există în amândouă zonele, aceste categorii ajung împreună în morminte doar în bazinul Niprului şi, ca regulă constantă, separat în bazinul Donului⁴⁵ (Harta XVI). În bazinul Niprului şi în Crimeea prezenţa asociată a armelor şi pieselor de harnaşament sau doar a pieselor de harnaşament este semnalată fie în morminte cu cameră mortuară, aşa cum este cazul la Balki - M.5 (Lista: 10), Konstantinovka - T.376 şi T.377 (Lista: 50), Nosačevo (Lista: 72) şi Zol'noe (Lista: 131), fie în morminte cu structuri radiale din bârne sub mantaua tumulilor, ca la Kvitki (Lista: 60) şi Konstantinovka - T.375⁴⁶. Inventarele mormintelor în cameră mortuară de la Balki - M.2 (Lista: 10) şi Ryžanovka - T.5 (Lista: 98) conţineau arme, fără a fi prezente şi garnituri de harnaşament. Categoriile de arme prezente în mormintele discutate sunt săgeţile, lăncile şi pumnalele. Arme - fie spade, fie săgeţi - mai sunt cunoscute în morminte cu acoperiş pe pari, la Kisličevatoe (Lista: 47) şi Velikaja Aleksandrovka (Lista: 121), şi într-un mormânt în groapă simplă de la Vasiľevka T.1-M.3 (Lista: 119). Mormintele cu acoperiş pe treaptă şi cele în nişă, de regulă, nu conţin arme, acestea din urmă cu o excepţie la Aleksandrija (Lista: 3), de unde provin vârfuri de lance. Instrumentele, cute şi/sau cuţitaşe, însoţesc schelete depuse în morminte fără preferinţă pentru vreun anume tip de amenajare. În schimb, piesele de podoabă (aplici, inele de buclă, saltaleone), atunci când sunt confecţionate din aur sau argint, apar doar în morminte cu cameră mortuară, la Balki-M.2 şi M.5 (Lista: 10) şi Dimitrovo (Lista: 25), într-un mormânt cu structură radială din bârne de la Kvitki (Lista: 60), sau în morminte cu acoperiş pe treaptă, la Ľvovo (Lista: 66) şi Sofievka-M.1 (Lista: 105). Aceleaşi tipuri de podoabe, însă de bronz, la care se adaugă brăţările, se cunosc şi în morminte cu groapă simplă sau cu nişă. Comparativ cu bazinul Niprului, o altă situaţie a distribuţiei tipurilor de inventare în funcţie de tipurile de amenajări ale mormintelor se constată în bazinele Bugului şi Nistrului. Majoritatea înmormântărilor din grupul de pe Bug au fost efectuate în gropi cu nişă, ele conţinând, de obicei, numai depuneri ceramice, rar asociate cu vase de lemn. Spre deosebire de bazinul Niprului, din mormintele cu acest tip de amenajare provin doar excepţional instrumente, de la Kalinovka (Lista: 41) (cute, cuţitaş, ciocan), şi podoabe, de la Limancy (Lista: 61) (saltaleoni). Mormântul în cameră mortuară de la Novopetrovka (Lista: 75) se apropie de cele de acest tip din bazinul Niprului prin prezenţa vârfurilor de săgeţi şi a podoabelor de aur (inel de buclă, brăţară), dar nu conţine piese de harnaşament. Tipul cel mai răspândit de înmormântare din bazinul Nistrului şi sudul Basarabiei este reprezentat de mormintele în gropi simple cu inventar exclusiv ceramic. Sunt reduse numeric înmormântările la care se constată un alt tip de comportament funerar. Morminte în cameră mortuară se ştiu la Berezki (Lista: 11), Căuşeni (Lista: 17) şi Suvorovo T.6 (Lista: 111), cu nişă la Butor (Lista: 16), Krasnoe T.1-M.7 (Lista: 55), Roşcani (Lista: 97) şi Suvorovo T.5-M.2 (Lista: 111), cu acoperiş pe pari la Gura - Bâcului (Lista: 34) şi Semenovka (Lista: 103). Spade au fost depuse în mormântul cu cameră mortuară de la Berezki şi într-un mormânt fără amenajare precizată de la Suvorovo (T.5-M.1). Vârfuri de săgeţi se cunosc, spre deosebire de bazinul Niprului, doar în morminte în gropi simple, la Novosel'skoe M.4 (Lista: 76) şi Parcani T.178 (Lista: 84). Singulară în aria vestică a descoperirilor Černogorovka - Novočerkassk, este prezenţa unui topor în mormântul menţionat de la Căuşeni. Se remarcă preferinţa pentru depunerea instrumentelor (cute, cuţitaşe) şi podoabelor (inel de buclă, brăţară) fie în morminte cu amenajări de lemn, fie în morminte cu nişă. La fel ca în bazinul Bugului, nu se cunosc inventare funerare care ar conţine vârfuri de lănci sau piese de harnaşament⁴⁷. Pentru o comparaţie de acelaşi fel cu mormintele din bazinul Mării Azov nu există decât puţine amenajări menţionate. Mormântul în cameră mortuară de la Alitup (Lista: 6) conţinea doar ceramică, situaţie necunoscută în celelalte zone discutate. Inventarele mormintelor cu nişă pot să conţină fie numai ofrandă ceramică, la Kremenevka T.3-M.9 (Lista: 57), fie numai podoabe, ca la Kojsug (Lista: 49) sau ofrandă ceramică asociată cu săgeţi la Zimogor'e (Lista:129). Această categorie de arme reapare în mormintele cu acoperiş pe pari de la Vasil'evka (Lista: 120) şi Verhnepodpol'nyj (Lista: 123), în ultimul caz asociată cu un topor. Răspândirea "cercului de forme Novočerkassk" şi a practicilor funerare de care este legat a fost pusă pe seama existenţei unei caste de războinici care adoptă un stil de comportament similar între Terek şi gurile Dunării⁴⁸. Această apreciere poate fi, totuşi, nuanţată. În culturile Koban şi protomeotică din zona subcaucaziană există, alături de alte grupe rituale, un grup de înmormântări caracterizat de asocierea armelor şi harnaşamentului de tip Černogorovka sau Novočerkassk. Astfel de inventare funerare provin de la Alekseevskij (Lista: 137), Dubovaja Rošča (Lista: 149), Kislovodsk - "Berezovka" (Lista: 169), "Ečkivaš (Lista: 170), "Kaban - Gora" (Lista: 171), "Mebel'naja Fabrika" (Lista: 174), "Sultan - Gora" (Lista: 176), Lermontov (Lista: 183), Novosvobodnaja - "Fars" (Lista: 194), Pjatigorsk (Lista: 201) ş. a.. Categoriile de arme depuse cu regularitate sunt spadele sau pumnalele, săgeţile şi lăncile. Acest grup de morminte se remarcă, totodată, în aria culturii Koban, prin preferinţa pentru utilizarea cistelor de piatră. În aria culturii protomeotice, în mormintele tumulare de la Kabehabl' - "Uašhitu" (Lista: 163), Krasnodarskij - "Čišho" (Lista: 178), Krasnodarskij - "Pšiš" (Lista: 180) şi Novosvobodnaja - "Klady" (Lista: 195) sunt prezente zăbale de tip Černogorovka sau Novočerkassk, aplici de harnaşament şi verigi cu opritor de frâu, mai rar arme. Descoperirile de la Kabehabl' - "Uašhitu" şi Novosvobodnaja - "Klady" se remarcă şi prin poziţia funcţională a harnaşamentului la caii înmormântaţi. Datorită acestei împrejurări verigile cu opritor au putut fi interpretate ca piese de car⁴⁹. Prezenţa fie a unor schelete întregi de cai, fie a unor părţi de schelet (craniu, copite) cu harnaşament în poziţie funcţională a mai fost semnalată în mediu protomeotic şi Koban la Kubanskij (Lista: 181), Nikolaevskoe (Lista: 193), Seržen'-Jurt (Lista: 205), Tereze (Lista: 213) şi Zandak (Lista: 221). Este, de asemenea, caracteristic culturii protomeotice obiceiul instalării, de regulă pe tumuli, a stelelor antropomorfe cu reprezentări de arme şi instrumente Černogorovka - Novočerkassk (pumnal, arc, tolbă cu săgeţi, cute): Armavir (Lista: 140), Kyzburun (Lista: 182), Ust'-Labinsk (Lista: 217) şi Zubovskij (Lista: 223). De "cercul" de morminte discutat se leagă şi o categorie de piese considerate fie importuri, fie imitaţii după prototipuri assiriene. Printre acestea se numără coifurile conice de bronz cu apărători de obraz de la Kislovodsk - "Klin Jar" (Lista: 172), Faskau şi Verhnjaja Rutha⁵⁰ şi fragmente de platoşe de bronz ca cele de la Kabehabl' - "Uašhitu" (Lista: 163), Kislovodsk - "Industrija" M.4⁵¹ sau "Kaban-Gora" (Lista: 171). Kozenkova şi Kossack explică printr-o influenţă de la sud de Caucaz şi utilizarea unor elemente decorative cum sunt simbolurile solare, cele cruciforme, reprezentările de animale cu capul răsucit şi tehnica decorării policrome⁵². Având în vedere compoziţia practic identică a inventarelor mormintelor cu cistă din vecinătatea Caucazului cu cea a inventarelor mormintelor în cameră mortuară din bazinul Niprului, se poate admite aceeaşi semnificaţie pentru ambele tipuri de amenajări. Tumulul de la Kabehabl' - "Uašhitu" (Lista: 163) prin tipul de amenajare este comparabil cu mormintele cu structuri radiale de bârne din bazinul Niprului. La nord de Marea Neagră oase de cal au fost găsite în bazinul Niprului în două morminte cu cameră mortuară, la Balki M.5 (Lista: 10) şi la Nosačevo (Lista: 72), precum şi în bazinul Donului, în tumulii de la Aksaj (Lista: 2) şi Birjukovo (Lista: 12). Stele antropomorfe cu reprezentări de arme se cunosc în Crimeea, la Celinnoe (Lista: 18), în bazinul Niprului - la "Dneprogess" (Lista: 26), Krivoj Rog (Lista: 58), Zolotaja Balka (Lista: 130) - şi în bazinul Bugului, la Konstantinovka (Lista: 51) şi "Oľbija" (Lista: 79). Practicarea acestui obicei nu a fost constatată în bazinul Donului. Aria lui generală de răspândire include, totuşi, la nord cultura Ananino din bazinul Volgăi⁵³. Dintre piesele de harnaşament de la Nosačevo (Lista: 72) fac parte catarame, care au fost comparate cu piese reprezentate pe reliefuri assiriene din vremea lui Sargon II (722-705 a. Chr.) şi Assurbanipal (668-626 a. Chr.)⁵⁴. Datarea lor poate fi chiar mai timpurie, judecând după analogiile din perioada lui Tiglatpalasar III (745-727 a. Chr.)⁵⁵. Asemănătoare cataramelor de la Nosačevo sunt pandantivele unui muştiuc de zăbală din tumulul de la Kvitki (Lista: 60). Tehnica decorării policrome a unor piese de aur este documentată la nord de Marea Neagră prin aplicile de la Balki M.2 (Lista: 10) şi Kvitki (Lista: 60). Decorul de pe o teacă de aur de la Kvitki şi cel de pe o aplică de os de la Nosačevo au analogii atât urartiene din vremea lui Argišti I (780-760 a. Chr.), cât şi assiriene contemporane cu Sargon II (721-705 a. Chr.)⁵⁶. Tehnica decorului policrom asociată cu motive cruciforme apare şi pe aplici de os în tumulul de la Zol'noe (Lista: 131). Astfel, difuziunea în zona nord-pontică a tehnicior şi motivelor decorative urarto-assiriene se restrânge la bazinul Niprului şi Crimeea, unde se află în legătură cu mormintele cu arme şi piese de harnaşament în cameră mortuară. La est, ca şi la vest de zona precizată, în aria "culturii cimmeriene" descoperiri similare nu se cunosc. În bazinul Donului, rezultatul indirect al unei influenţe de la sud de Caucaz ar putea să-l constituie prezenţa verigilor cu opritor, dacă le vom considera piese de car. În bazinul vestic al Mării Negre pătrunderea modelului funerar discutat este dovedită de descoperirile din tumulii de la Belogradec - "Ptičata Mogila" (Lista: 143) şi Carevbrod (Lista: 145). De asupra mormântului în cameră mortuară de la Belogradec a fost descoperită o stelă antropomorfă cu reprezentări de arme, iar inventarul său conţinea săgeţi, o spadă cu triunghiuri la gardă şi o teacă de aur cu decor policrom. Din mormântul de la Carevbrod provin vârfuri de săgeată cu două şi trei aripioare, un vârf de lance, o spadă fără gardă şi o zăbală cu muştiuc fix cu analogii la Konstantinovka T.376 (Lista: 50) şi Krasnodarskij - "Čišho" (Lista: 178). Prin urmare, există o zonă în care se utilizează acelaşi model de reprezentare în ceremoniile funerare a statutului social şi care cuprinde bazinele Kumei, Terekului, Kubanului, Crimeea şi bazinul Niprului (morminte în cistă, în cameră mortuară de bârne sau cu structură radială de bârne; prezenţa asociată în morminte a armelor şi garniturilor de harnaşament Černogorovka - Novočerkassk şi a pieselor de factură assiriană sau urartiană; înmormântări de cai; instalarea de stele antropomorfe). Este posibil, aşa cum rezultă din cartări (Hărţile XIV şi XVI), ca difuziunea respectivului model să se fi produs dinspre Caucaz spre teritoriile de la nord de Marea Neagră prin peninsula Kerč. Este însă mai greu de dovedit că importurile assiriene apar la nord de Caucaz în urma invaziilor populaţiilor de călăreţi războinici în zona urarto-assiriană⁵⁷. Ideea este, pe de o parte, contrazisă şi de datarea mai timpurie a unor asemenea importuri în raport cu evenimentele la care s-au făcut referiri. Pe de altă parte, contextele arheologice din care provin aceste importuri sugerează, mai curând, ideea imitării în ariile protomeotică şi Koban a unui comportament propriu elitei războinice din Urartu şi Assiria. Fenomenul s-a reflectat în practicile funerare. Pătrunderea acestui model mai la vest de zona descrisă a fost sporadică, în timp ce în bazinul Donului el este prezent doar prin unele din elementele sale (depunerea în morminte a garniturilor de harnaşament şi a cailor). La fel ca în chestiunile legate de definiţiile culturale, influenţa modelului de abordare etnoistoricist s-a făcut simţită şi în domeniul cronologiei. Este, mai ales, cazul schemei de periodizare elaborate de Terenožkin pentru grupele de descoperiri nord-pontice: ideea existenţei existenţei unor orizonturi cronologice "impermeabile" - "prescitic" (cu fazele Čerogorovka şi Novočerkassk) şi "scitic" - reformulează, de fapt, ideea unui schimb brutal de populaţie. Contestarea acestei concepţii a plecat, de asemenea, de la o premiză: coexistenţa ambelor grupe etnice la nord de Marea Neagră, fiecare identificat fie cu grupul Čerogorovka, fie cu grupul Novočerkassk. Periodizarea lui Terenožkin a fost preluată şi în afara şcolii arheologice sovietice, reproşândui-se, însă, datele absolute mult prea coborâte faţă de cronologia descoperirilor similare din bazinul dunărean. Într-o încercare de conectare a cronologiei nord - pontice la cea central - şi sud-est - europeană, G. Kossack extinde cronologia elaborată de B. Hänsel pentru grupele hallstattiene din bazinul Dunării Inferioare la descoperirile Černoles şi Žabotin. Acest argument împreună cu datarea bronzurilor "cimmeriene" central - europene cel mai târziu în perioada de sfârşit a UFZ au sugerat situarea grupelor Čerogorovka şi Novočerkassk între limitele sec. X şi VIII a. Chr. Începutul "culturii scitice arhaice" este fixat de Kossack în jurul anului 700 a. Chr⁵⁸. Cronologia propusă de Kossack a determinat reconsiderarea în arheologia post-sovietică a datării descoperirilor scitice timpurii. Însă, paradoxal, acest demers a mers mână în mână cu adoptarea, într-o altă formă, a modelului aplicat deja "culturii cimmeriene". Pe de o parte, a fost pusă la îndoială identitatea dintre grupul Černogorovka - Novočerkassk şi cimmerienii istorici. Pe de altă parte totuşi, o mai veche idee a lui Jessen a fost transpusă în termeni etnici: atât sciţii, cât şi cimmerienii cunoscuţi din sursele assiriene au fost identificaţi cu purtătorii "culturii arhaice scitice". Din acest motiv a fost considerată firească stabilirea unei conexiuni între cronologia descoperirilor arheologice şi cronologia evenimentelor din ultimii ani ai sec. VIII a. Chr. de la graniţele Assiriei. Prezenţa la sud de Caucaz a unor descoperiri cu analogii în faza II a "culturii arhaice scitice" de la nord de Caucaz este, astfel, explicată prin activitatea militară a cimmerienilor între anii 720-714 a. Chr. Din această ipoteză, de fapt, au decurs logic alte câteva presupuneri: anterior acestor evenimente, faza II a "culturii arhaice scitice" trebuie să fi existat deja; prin urmare, faza timpurie s-ar putea data chiar de la mijlocul sec. VIII a. Chr., iar descoperirile Černogorovka - Novočerkassk iau sfârşit înainte de această dată⁵⁹. La drept vorbind, există tot atâtea temeiuri pentru a asimila indiferent care populaţie menţionată de izvoarele orientale cu descoperiri "stepice" din Asia Anterioară, pe cât de puţine sunt cele pentru ai identifica pe cimmerieni cu descoperirile Černogorovka - Novočerkassk. O migraţie care ar fi traversat Caucazul de Nord trebuie mai întâi demonstrată. Totodată, dacă acceptăm şi pentru grupul descoperirilor "scitice arhaice" faptul că elementele assiriene din stepă reprezintă mai curând obiecte de prestigiu cu largă circulaţie, decât prăzi de război, trebuie, de asemenea, să admitem că datarea "arhaicii scitice" este independentă de cronologia evenimentelor descrise de sursele literare assiriene. Cu toate acestea, rămâne insuficient lămurită relaţia cronologică dintre repertoriul de forme "cimmeriene" şi cel al formelor "scitice" timpurii, având în vedere prezenţa unor elemente definitorii ale "culturii scitice arhaice" în contexte Černogorovka - Novočerkassk şi, invers, evoluţia unor elemente Černogorovka - Novočerkassk până în faza II a "culturii scitice arhaice". Vârfuri de săgeţi cu trei aripioare, caracteristice îndeosebi fazei II a "culturii scitice arhaice", se cunosc în inventarele mormintelor de la Konstantinovka T.376 (Lista: 50) (în asociere cu o zăbală cu muştiuc fix şi ceramică Žabotin), Nosačevo (Lista: 72) (asociat cu harnaşament tipic Novočerkassk şi săgeţi cu două aripioare) şi Carevbrod (Lista: 145) (în asociere cu o zăbală cu muştiuc fix, săgeţi cu două aripioare şi o amforă canelată de aspect basaraboid). Complexul de la Pjatigorsk - "Lermontovskij raz"ezd" (Lista: 201) asociază un akinakes din aceeaşi serie tipologică cu piesa timpurie de la Tli - M.85⁶⁰, un muştiuc cu inele duble, psalii cu trei inele şi verigi cu opritor de frâu, caracteristice cercului de descoperiri Novočerkassk din zona subcaucaziană. Mormântul din tumulul 2 de la Žabotin (Lista: 133), pe lângă un muştiuc cu inele duble şi altul cu capete triunghiulare, conţinea psalii şi aplici de os cu decor animalier⁶¹. În acelaşi timp, muştiuce de bronz cu capete triunghiulare, definitorii pentru faza Černogorovka, sunt cunoscute în toate fazele "culturii scitice arhaice", suferind uşoare modificări, iar exemplare de fier "cu capetele în formă de scară de şa" există în morminte ale ultimelor două faze. Muştiuce cu inele duble la capete, definitorii pentru faza Novočerkassk, există şi în faza II a "culturii scitice arhaice", realizate însă din fier. Vârfuri de săgeată de bronz cu două aripioare şi frunză rombică sau ovală caracterizează faza I a "culturii scitice arhaice", fiind înlocuite în faza următoare de cele cu trei aripioare⁶². Prezenţa elementelor "scitoide" în descoperirile de la Konstantinovka T.375 (Lista: 50), Žabotin T.2 (Lista: 133), Alekseevskij (Lista: 137) şi Pjatigorsk - "Lermontovskij raz"ezd" (Lista: 201) i-au determinat pe Kossack şi Medvedskaja să le dateze în faza timpurie a "culturii scitice arhaice". Spre deosebire însă de Terenožkin şi Kossack, Medvedskaja nu exclude posibilitatea unei contemporaneităţi măcar parţiale între orizontul Novočerkassk şi faza I a "culturii scitice arhaice"⁶³. Această sincronizare, susţinută de asocierea frecventă a materialelor "cimmeriene" cu materiale "arhaice scitice", poate constitui un argument pentru datarea începutului "culturii scitice arhaice" înainte de anul 700 a. Chr., fără a mai fi necesară raportarea la cronologia evenimentelor descrise de sursele literare assiriene. Ceea ce implică de asemenea o durată mai lungă a materialului "culturii cimmeriene" decât cea a "perioadei prescitice târzii", definite de Terenožkin.
* * *
Versiunea evenimentelor "politice" din relatarea lui Herodot poate, la fel de bine, să fie sau să nu fie adevărată. Această chestiune se află în afara domeniului arheologiei. Cert este că ipotetica migraţie a sciţilor nu a pus capăt evoluţiei unei culturi arheologice unitare pe cuprinsul stepelor dintre gurile Dunării şi Volga. Există, de asemenea, indicii serioase pentru a crede că nici nu a adus cu sine o nouă cultură arheologică. Exemplul "culturii cimmeriene" pune în evidenţă faptul că sursele arheologice şi cele literare pot reflecta fenomene perfect autonome unele în raport cu celelalte, chiar dacă am admite contemporaneitatea lor.

Back to Top

LISTA DESCOPERIRILOR Descoperiri Černogorovka - Novočerkassk: 1. Akkermen', r. Vasil'evka, reg. Zaporož'e, Ucr. T.11-M.9 şi T.17-M.11. Terenožkin 1976, 25-26, fig. 2/1-2, 4-6. 2. Aksaj, "Gireeva Mogila", reg. Rostov, Rus. Depozit descoperit în tumul. Melent'ev 1967, 38, fig. 7. 3. Aleksandrija, "Vechiul cimitir orăşănesc", r. Aleksandrija, reg., Ucr. T.-M.7. Bokij ş. a. 1991, 174, 176, fig. 3/1-3. 4. Aleksandrovka, grupul de tumuli I, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.6-M.2. Romaško 1980, 77, fig. 2/3, 4. 5. Aleksandrovka, grupul de tumuli II, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.1-M.2 şi M.6. Romaško 1980, 77, fig. 2/3, 3/1. 6. Alitup, r. Aksaj, reg. Rostov, Rus. T.3-M.22. Terenožkin 1976, 28, fig. 3/6. 7. Artemovsk, "Veselaja Dolina", reg. Doneck, Ucr. T.-M.2. Tatarinov 1982, 227 - 228, fig. 2. 8. Astanino, reg. Crimeea, Ucr. T.7-M.11. Meljukova 1979, 66, fig. 21/3. 9. Balabin, reg. Rostov, Rus. M. tum. Uzjanov 1976, 147. 10. Balki, "Vysokaja Mogila", r. Vasil'evka, reg. Zaporož'e, Ucr. T.-M.2 şi M.5. Bidzilja, Jakovenko 1974. 11. Berezki, r. Anenii - Noi, Mold. M. tum. Lapušnjan 1971, 37 - 39. 12. Birjukovo, r. Sverdlovsk, reg. Lugansk, Ucr. M. tum. Pioro 1990, 156 - 157. 13. Bogdanovka, r. Nižnie Serogozy, reg. Herson, Ucr. T.2-M.4. Ševčenko 1987, 143, fig. 1/8-10. 14. Bol'šaja Belozerka, "Malaja Cimbalka", r. Kamenka - Dnestrovskaja, reg. Zaporož'e, Ucr. M. tum. Jessen 1953, 85, fig. 23. 15. Butenki, r. Kobeljaki, reg. Poltava, Ucr. M. plan. Kovpanenko 1962, 66 - 67, fig. 1, 2. 16. Butor, r. Grigoriopol, Mold. T.14-M.2 şi M.5. Serova, Jarovoj 1987, 114, 117, fig. 58/2, 4, 6. 17. Căuşeni. r. Căuşeni, Mold. T.1-M.2. Čebotarenko ş. a. 1989, 72 - 75, fig. 33/3,5. 18. Celinnoe, r. Džankoj, reg. Crimeea, Ucr. T.16-M.3. Stelă antropomorfă cu reprezentări de arme. Korpusova, Belozor 1980, 238 - 244, fig. 1 - 7. 19. Chircăeşti, r. Căuşeni, Mold. T.2-M.6. Čebotarenko ş. a. 1989, 139, 141 - 143, fig.62/1-2. 20. Congaz, r. Ceadâr - Lunga, Mold. T.1-M.1. Meljukova 1979, 66, fig. 22/3. 21. Cotiujeni, r. Şoldăneşti, Mold. T.3-M.16 şi T.4-M.2, Agul'nikov 1992, 104, 116-118, fig. 6/1-2; 8/3-8. 22. Čečelievka, r. Petrovo, reg. Kirovograd, Ucr. T.2-M.4. Bokij ş. a. 1991, 173, fig. 1/1; 2/1. 23. Černogorovka, reg. Doneck, Ucr. T.-M.3. Jessen 1953, 83 - 84, fig. 19/1; Terenožkin 1976, 67 - 68, fig. 35/3-8. 24. Dal'nik, r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. M. tum. Subbotin, Dzigovskij 1991, 199 - 200. 25. Dimitrovo, r. Aleksandrija, reg. Kirovograd, Ucr. T.-M.1. Bokij ş. a. 1991, 173 - 174, fig. 1/2; 2/2-3. 26. "Dneproges - Kičkasskaja pereprava", reg. Zaporož'e, Ucr. Stelă antropomorfă. Bokij ş. a. 1991, 179. 27. Dneprorudnyj, reg. Zaporož'e, Ucr. T.7-M.1. Terenožkin 1976, 42, fig. 14/6-8. 28. Dnepropetrovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Piese fără context. Jessen 1953, 67 - 68. 29. Dneprovka, r. Vol'njansk, reg. Zaporož'e, Ucr. T.1-M.14. Goško, Otroščenko 1986, 178 - 179, fig. 6/4-5; 7/4. 30. Donino - Kamenka, r. Znamenka, reg. Kirovograd, Ucr. T.2-M.1. Bokij ş. a. 1991, 176, fig. 1/3; 2/4-5. 31. Ezdockaja, r. Korotojaki, reg. Voronež, Rus. Piesă fără context. Jessen 1953, 66. 32. Filippovskaja, reg. Rostov, Rus. Piese fără context. Jessen 1953, 64, fig. 9/1, 4. 33. Golovkovka, r. Aleksandrija, reg. Kirovograd, Ucr. T.6-M.3 şi M.13. Polin, Tupčienko 1994, 158 - 159. 34. Gura - Bâcului, r. Anenii Noi, Mold. T.5-M.1. Dergačev 1984, 15, fig. 5/5-13: 6/1-2. 35. Holmskoe, r. Arciz, reg. Odessa, Ucr. T.2-M.3. Černjakov ş. a 1986, 65, 67 - 68. 36. Ivanovka, r. Nikopol', reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Piese fără context. Terenožkin 1976, 46 - 47, fig. 18/1-6. 37. Ivanovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.4-M.1. Grebennikov ş. a. 1984,, 36, fig. 2/5-6. 38. Jablonja, reg. Nikolaev, Ucr. T.4-M.1. Grebennikov ş. a. 1984, 33 - 34, fig. 2/1-2. 39. Jasinovatoe, r. Vol'njansk, reg. Zaporož'e, Ucr. T.19-M.1. Goško, Otroščenko 1986, 179, fig. 6/6; 7/5. 40. Jasyrev, grupul de tumuli I, reg. Rostov, Rus. T.9-M.27. Dubovskaja 1985, 169, fig. 4/1. 41. Kalinovka, r. Elanec, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.2. Grebennikov ş. a. 1984, 41 - 43, fig. 3/10-16. 42. Kamenka, grupul de tumuli II, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.5-M.15. Romaško 1991, 99. 43. Kamenka - Dneprovskaja, reg. Zaporož'e, Ucr. Depozit. Dubovskaja 1989, 66; Bokij ş. a. 1991, 177. 44. Kamyševaha, "Zolotoj Rudnik", reg. Doneck, Ucr. M. tum. Jessen 1953, 84 - 85, fig. 19/3; Terenožkin 1976, 48, fig. 19/1-7. 45. Kasperovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.2-M.5 şi M.12. Grebennikov ş. a. 1984, 36 - 37, fig. 2/7-8. 46. Kerč, Crimeea, Ucr. Piesă fără context. Terenožkin 1976, 48. 47. Kisličevatoe, grupul de tumuli II, r. Tomakovka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.4-M.7. Romaško 1991, 100, fig. 1/1-30. 48. Klunnikovo, r. Antracit, reg. Lugansk, Ucr. M. tum. Pioro 1990, 157. 49. Kojsug, reg. Rostov, Rus. T.5-M.9. Korenjako, Maksimenko 1978, 169 - 170., fig. 4/3-4. 50. Konstantinovka, r. Smela, reg. Čerkassy, Ucr. T.375, T.376, T.377. Jessen 1953, 68, fig. 11; Terenožkin 1976, 77. Erlih 1994, 30. 51. Konstantinovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.12.-M.11. Stelă antropomorfă. Grebennikov ş. a. 1984, 41, fig. 3/6-7; Bokij ş. a. 1991, 179. 52. Kostyči, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.8 şi T.2-M.2. Grebennikov ş. a. 1984, 39, fig. 3/3-5. 53. Kotovka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.2. Kovaleva ş. a. 1983, 4, fig. 1/3-4. 54. Kovalevka, grupul de tumuli VII, reg. Nikolaev, Ucr. T.4-M.6. Goško, Otroščenko 1986, 172 - 173, fig. 2/7-8; 3/17-18; 4. 55. Krasnoe, r. Grigoriopol, Mold. T.1-M.7, T.2-M.7 şi T.5-M.3. Serova, Jarovoj 1987, 13, 15, 21 - 22, 33 - 35, fig. 4/2-7; 7/5-6; 14/4-6. 56. Krasnopavlovskoe (bazin de acumulare), r. Knjazevo - Lozovo, reg. Har'kov, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 68. 57. Kremenevka, r. Volodarskoe, reg. Doneck, Ucr. T.3-M.9. Goško, Otroščenko 1986, 179, fig. 5/2-3; 7/9. T.2-M.3. Dubovskaja 1985, 169, fig.4/2. 58. Krivoj Rog, "Carevo Mogila" reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Stelă antropomorfă. Bokij ş. a. 1991, 179. 59. Kut, r. Apostolovo, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.8-M.12. Terenožkin 1976, 48 - 49, fig. 13/4. 60. Kvitki, reg. Čerkassy, Ucr. M. tum. Kossack 1994, 27, 29, fig. 18; 19; Erlih 1994, 30, 47, fig.8/17, 25/4. 61. Limancy (necartat), reg. Nikolaev, Ucr. T.3-M.3. Grebennikov ş. a. 1984, 43, fig. 4/1-2. 62. Limanskoe, r. Razdel'naja, reg. Odessa, Ucr. T.1-M.1. Ivanova, Vetčinnikova 1992, 33 - 34. 63. Livencovka, reg. Rostov, Rus. Piesă fără context. Terenožkin 1976, fig. 20/2. 64. Ljubimovka, r. Kahovka, reg. Herson, Ucr. T.56-M.2. Terenožkin 1976, 51, fig. 23. 65. Luganskoe, "Strižena Mogila", r. Artemovsk, reg. Doneck, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 38). 66. L'vovo, r. Berislav, reg. Herson, Ucr. T.14. Terenožkin 1976, 50 - 51, fig. 21; 22. 67. Majaki, r. Beljaev, reg. Odessa, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 52, fig.13/7. 68. Mar'ino, reg. Crimeea, Ucr. T.2-M.1 şi T.3-M.3. Terenožkin 1976, 52. 69. Mefodievka, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.4. Grebennikov ş. a. 1984, 34, 36, fig. 2/3-4. 70. Metropol', r. Novotroickoe, reg. Herson, Ucr. T.1-M.3. Ševčenko 1987, 143, fig. 1/11-12. 71. Nikopol', reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.3-M.10. Terenožkin 1976, 53, fig. 24/20 - 21. 72. Nosačevo, reg. Čerkassy, Ucr. M.tum. Kovpanenko 1966, 174 - 179, fig. 1; 2. 73. Novaja Odessa, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.6 şi T.2-M.1. Grebennikov ş. a. 1984, 37 - 38, fig. 3/1-2; 10/11-12. 74. Novočerkassk, reg. Rostov, Rus. Depozit. Jessen 1953, 50, fig. 1; 29. 75. Novopetrovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.2. Terenožkin 1976, 68 - 69. 76. Novosel'skoe, r. Reni, reg. Odessa, Ucr. T.-M.3 şi M.4. Gizer 1992, 27-28. M. plan Brujako ş. a. 1991, 152-153. 77. Obryvskij, reg. Rostov, Rus. M. tum.Jessen 1953, 65, fig. 10. 78. Ogorodnoe, r. Bolgrad, reg. Odessa, Ucr. T.1-M.9. Terenožkin 1976, 56, fig. 13/2. 79. "Olbia", în apropierea coloniei antice greceşti, reg. Nikolaev, Ucr. Stelă antropomorfă. Bokij ş. a. 1991, 179. 80. Ol'šany, reg. Čerkassy, Ucr. M. tum. Kossack 1994, 28 - 29, fig. 2. 81. Orehovo, r. Solenoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.3-M.3. Goško, Otroščenko 1986, 171 -172, fig. 2/1; 3/5-6. 82. Otradnoe, reg. Nikolaev, Ucr. T.9-M.5. Grebennikov ş. a. 1984, 41, fig. 3/8-9. 83. Ovideopol', r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. T.5-M.1. Šmaglij, Černjakov 1985, 124, fig. 8/7. 84. Parcani, r. Tiraspol, Mold. T.97, T.98, T.178. Terenožkin 1976, 56 - 57, fig. 13/9; 25/6-8. 85. Pereščepino, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.7. Terenožkin 1976, 57 -58. 86. Pervomaevka, r. Verhnij Rogačin, reg. Herson, Ucr. T.3-M.4 şi M.5. Goško, Otroščenko 1986, 169, 177, fig. 1/2-3. 87. Petrodolino, r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. T.2. Vančugov, Ostroverhov 1984, 57 - 65. 88. Petro - Svistunovo, r. Vol'njansk, reg Zaporož'e, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 58, fig. 26/7,8. 89. Pivdennoe, r. Belgorod - Dnestrovkij, reg. Odessa, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 58, fig.13/1. 90. Poddubnoe, r. Sofievka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.2-M.2. Goško, Otroščenko 1986, 170 -171, fig. 1/6-7, 3/2-4. 91. Preobražennoe, r. Svatovo, reg. Lugansk, Ucr. Depozit. Dubovskaja 1989, 65 - 66, fig. 2. 92. Privol'noe, reg. Herson, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 58, fig. 13/6. 93. Purcari, r. Ştefan - Vodă , Mold. Depozit. Leviţki 1994, 191, fig. 9/6. 94. Rodionovka, "Rjadovye Mogily", r. Širokoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. M. tum. Kločko, Murzin 1989, 67, fig. 1/1. 95. Rodionovka, r. Širokoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.7-M.1. Romaško 1991, 106. 96. Rostov - na - Donu, "Str. Mečnikov", reg. Rostov, Rus. M. tum. Jessen 1953, fig. 2/IV; Terenožkin 1976, 58, fig. 26/9. 97. Roşcani, r. Anenii - Noi, Mold. T.5-M.4. Dergačev ş. a. 1989, 26, 28, fig 10/2-9, 11/1. 98. Ryžanovka, reg. Čerkassy, Ucr. T.II şi T.V. Jessen 1953, 68. 99. Saiţi, r. Căuşeni, Mold. T.5-M.9. Leviţki 1994, 190, fig. 9/15. 100. Sarkel, reg. Rostov, Rus. T.25/56-M.8, M.9 şi M.10. Terenožkin 1976, 59, fig. 25/1-5. 101. Sărata, reg. Odessa, Ucr. M. tum. Meljukova 1979, 68, fig. 23. 102. Sărata, "Friedenfeld", reg. Odessa, Ucr. T.3. Meljukova 1979, 68, fig. 22/2,6. 103. Semenovka, r. Belgorod - Dnestrovskij, reg. Odessa, Ucr. T.2-M.1. Subbotin 1985, 81, fig. 1/2-4. 104. Sergeevka, r. Novogrigorovka, reg. Herson, Ucr. Piesă fără context. Terenožkin 1976, 59. 105. Sofievka, r. Kahovka, reg. Herson, Ucr. T.40-M.1, M.2 şi M.5. Terenožkin 1976, 60-61, fig. 33/5, 28- 30. 106. Solenovskaja, reg. Rostov, Rus. T.1-M.1. Smirnov 1964, 28, fig. 60/4; Terenožkin 1976, 59, fig. 25/9. 107. Solenovskaja, reg. Rostov, Rus. Piesă fără context. Terenožkin 1976, 60, fig. 24/16. 108. Spasskoe, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. M. tum. Romaško 1991, 107. 109. Starobogdanovka, r. Mihajlovka, reg. Zaporož'e, Ucr. T.1-M.1. Goško, Otroščenko 1986, 177, fig. 6/1. 110. Sucleea, r. Tiraspol, Mold. T.3. Terenožkin 1976, 66, fig.27/5. 111. Suvorovo, r. Ismail, reg. Odessa, Ucr. T.5-M.1 şi M.2, T.6. Černjakov 1971, 29-35, fig. 1-3. 112. Ševčenkovka (necartat), r. Novovoroncovo, reg. Herson, Ucr. T.21-M.10. Ševčenko 1987, 143. 113. Širovanka, Snigirevka, reg, Herson, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 68. 114. Tavrija, r. Tokmak, reg. Zaporož 'e, Ucr. T.4-M.1. Goško, Otroščenko 1986, 177 - 178, fig. 6/2-3, 7/1-2. 115. Ternovka, reg. Nikolaev, Ucr. M.tum. Terenožkin 1976, 66, fig. 13/8. 116. Tiraspol, r. Tiraspol, Mold. T.385. Terenožkin 1976, 66. 117. Ust' - Kamenka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Meljukova 1979, 68, fig. 21/9. 118. Vasil'evka, r. Dubăsari, Mold. T.43-M.1. Ketraru, Serova 1992, 141, 160, fig. 3/1-3. 119. Vasil'evka, r. Novotroickoe, reg. Herson, Ucr. T.1-M.3 şi M.8. Ševčenko 1987, 143 - 145, fig. 2. 120. Vasil'evka, r. Starobeševo, reg. Doneck, Ucr. T.1-M.25. Terenožkin 1976, 37, fig. 10/1-5. 121. Velikaja Aleksandrovka, reg. Herson, Ucr. T.1-M.1. Kubyšev ş. a. 1985, 144-153, fig. 1-4. 122. Velikodolinskoe, r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. T.1-M.5 şi M.11. Subbotin ş. a. 1976, 188 - 189, 192 - 193, fig. 4/1-2, 6-7. 123. Verhnepodpol'nyj, reg. Rostov, Rus. M. tum. Terenožkin 1976, 37-38, fig. 10/11-13. 124. Veselyj, r. Veselyj, reg. Rostov, Rus. T.1-M.1 şi M.2, T.3-M.6. Terenožkin 1976, 38). 125. Visunok, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.2. Grebennikov ş. a. 1984, 44-45, fig. 4/3-9. 126. Vol'nogruševskoe, reg. Zaporož'e, Ucr. T.11-M.2. Terenožkin 1976, 38-39, fig. 13/3. 127. Volosskoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. M. tum. Leskov 1971, 89, fig. 5. 128. Zapovitnoe, r. Kamenka - Dneprovskaja, reg. Zaporož'e, Ucr. T.9-M.2. Goško, Otroščenko 1986, 168 - 169, fig. 1/1-2. 129. Zimogor'e, r. Slavjanoserbsk, reg Lugansk, Ucr. T.2-M.5. Dubovskaja 1985, 166 - 168, fig. 1-3. 130. Zolotaja Balka, r. Novovorocovo, reg. Herson, Ucr. T.-M.3. Terenožkin 1976, 44. T.11-M.4 şi T.14-M.3; stelă antropomorfă. Ševčenko 1987, 142, fig. 1/1-7. 131. Zol'noe, r. Simferopol', reg. Crimeea, Ucr. M. tum. Ščepinsky 1962, 57-61, fig. 1-7. 132. Zvoneckoe, r. Solenoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.2-M.10, T.15-M.2. Romaško 1991, 102-106, fig. 1/31-32, 2, 3. 133. Žabotin, r. Kamenka, reg. Čerkassy, Ucr. T.2. Terenožkin 1976, 73. Descoperiri cu elemente Černogorovka - Novočerkassk în arii culturale învecinate: 134. Abadzehskaja, ţin. Krasnodar, Rus. Piesă fără context (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk). Terenožkin 1975, 14, fig. 9/3. 135. Abrau - Djurso, Caucaz (necartat). Piesă fără context (psalie cu trei verigi). Jessen 1953, 64. 136. Adamovka, r. Čigirin, reg. Čerkassy, Ucr. Aşezare Černoles (săgeată de os cu secţiune rombică). Terenožkin 1961, 94; 1976, 69. 137. Alekseevskij, ţin. Stavropol', Rus. Complex cu caracter incert (verigă cu opritor de tip Uašhitu, aplică de harnaşament discoidală, săgeţi cu frunză rombică). Cultura Koban. Jessen 1953, 82; Erlih 1994, 25, fig. 2. 138. Alleroj, R. A. Čečeno - Ingušetija, Rus. Necropolă plană Koban (săgeată cu frunza rombică, săgeţi de os cu secţiune rombică). Vinogradov ş. a. 1979, 194. 139. Altud, Caucaz (necartat). Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Uašhitu). Erlih 1994, 46, fig. 8/15. 140. Armavir, ţin. Krasnodar, Rus. Stelă antropomorfă cu reprezentări de arme "cimmeriene". Ol'hovskij 1990, 113, fig. 1/2. 141. Baksan (munte), R.A. Kabardino - Balkarija, Rus. Piese fără context (verigi cu opritor de tip Uašhitu şi Baksan; muştiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi; spadă sau pumnal cu mâner în cruce) şi M. plan (verigă cu opritor de tip Aksaj). Cultura Koban. Jessen 1953, 58, fig. 4/2; Kozenkova 1975, 67, fig. 9/3; Erlih 1994, 46, 47, fig. 8/14; 9/6. 142. Basovka, r. Romny, reg. Sumy, Ucr. Aşezare Černoles (muştiuc cu inele duble, vârf de săgeată "de tip Novočerkassk"). Terenožkin 1976, 69. 143. Belogradec, "Ptičata Mogila", okr. Varna, Bulg. M. tum. (pumnal cu triunghiuri la gardă, săgeţi cu frunză rombică); stelă antropomorfă cu reprezentări de arme. Terenožkin 1976, 34 - 35, fig. 9. 144. Blagodarnaja, ţin. Krasnodar, Rus. Piesă fără context (spadă sau pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk). Terenožkin 1975, 14, fig. 9/1. 145. Carevbrod (Endže), okr. Šumen, Bulg. M. tum. (săgeţi cu frunză rombică; zăbală). Terenožkin 1976, 42 - 43, fig. 16. 146. Cipău, "Gară", com. Iernut, jud. Mureş, Rom. M. (psalii cu trei găuri) Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (3). 147. Černotin, Ceh. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (29). 148. Dinnyés, Kom. Fehér, Ung. Depozit (psalie cu trei găuri). Gallus, Horváth 1939, 16. 149. Dubovaja Rošča, ţin. Stavropol', Rus. M. tum. (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk, muştiuc cu inele duble, psalie cu trei găuri). Cultura Koban. Petrenko 1981. 150. Essentuki, ţin. Stavropol', Rus. M. tum. (muştiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplici discoidale, lunulă). Cultura Koban. Jessen 1953, 60, fig. 6; 6a. 151. Frög, Aust. M. (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3(19). 152. Fügöd, Kom. Borsod - Abauj - Zemplen, Ung. Depozit (opritor de frâu de tip Aksaj cu veriga lipsă). Kemenczei 1988, 65, fig. 5/2. 153. Füzesabony, "Öregdomb", Kom. Heves, Ung. Necropolă Füzesabony - Mezöcsát (psalie cu trei găuri, lunulă, aplici discoidale). Gallus, Horváth 1939, 13; Kemenczei 1989, 73, fig. 4/4; 5/7-9; 6/5. 154. Gamuv, Silezia, Pol. Piesă fără context (pumnal cu mâner în cruce). Terenožkin 1975, 18, fig. 14/6. 155. Gelendžik, ţin. Krasnodar, Rus. Piese fără context (muştiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi). Jessen 1953, 64, fig. 2/1. 156. Gerpegež, Caucaz (necartat). Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Baksan). Erlih 1994, 46, fig. 9/7. 157. Golovjatino, r. Smela, reg. Čerkassy, Ucr. Piese fără context (muştiuc cu inele duble; pumnal cu mânerul în cruce). Jessen 1953, 70; Terenožkin 1961, 136 - 137, fig. 91/2. 158. Habaz, R. A. Kabardino - Balkarija, Rus. Necropolă Koban (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk) Kozenkova 1975, 67, fig. 9/9. 159. Haslau - Regelsbrunn, Aust. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (18). 160. Hmel'naja, reg. Čerkassy, Ucr. Piesă fără context (psalie cu trei verigi). Jessen 1953, 70. 161. Hohe Wand, Aust. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (8). 162. Janievo II, Iug. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (23). 163. Kabehabl', "Uašhitu", reg. aut. Adygeja, Rus. M. tum. (muştiuc cu inele duble, verigă cu opritor, aplici discoidale). Cultura protomeotică. Erlih 1994, 25 - 27, fig. 5. 164. Kamennomostskij, "Hadžoh", reg. aut. Adygeja, Rus. M. tum. (verigă cu opritor de tip Aksaj, muştiuc cu capete triunghiulare). Cultura protomeotică. Erlih 1994, 44. 165. Kamennomostskoe, R. A. Kabardino - Balkarija, Rus. Piese fără context (muştiuc cu inele duble; pumnale de tip Kabardino - Pjatigorsk). Jessen 1953, 59 - 60; Kozenkova 1975, 67, fig. 9/7, 11. 166. Karmin. Pol. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (30). 167. Kazazavo, Caucaz (necartat). Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Aksaj). Erlih 1994, 46, fig. 8/19. 168. Kislovodsk, ţin. Stavropol', Rus. Piesă fără context (psalie cu trei găuri). Kozenkova 1975, 59, fig. 5/2. 169. Kislovodsk, "Berezovka", ţin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (aplici discoidale, muştiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi, pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk). Vinogradov ş. a., 1979, 193. 170. Kislovodsk, "Ečkivas", ţin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk, săgeată cu frunză rombică, aplică în formă de coif). Vinogradov ş. a., 1979, 194. 171. Kislovodsk, "Kaban - Gora", ţin. Stavropol', Rus. M. plan Koban (muştiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi, săgeţi cu frunză hexagonală şi ovală). Afanas'ev, Kozenkova 1981, 175, fig. 9/4-6. 172. Kislovodsk, "Klin - Jar", ţin. Stavropol', Rus. Piese fără context (verigi cu opritor). Necropolă Koban (pumnal Kabardino - Pjatigorsk, muştiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi, aplici discoidale). Dudarev 1979, 274, fig. 1; Belinskij 1990; Erlih 1994, 46; Kossack 1994, 24, fig.5. 173. Kislovodsk, "Kol'co - Gora", ţin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (pumnal cu mânerul în cruce). Kozenkova 1975, 67, fig. 10/11. 174. Kislovodsk, "Mebel'naja fabrika", ţin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (muştiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplici discoidale, lunule, pumnale cu mâner în cruce şi de tip Kabardino - Pjatigorsk, săgeţi cu frunza "în coadă de rândunică", rombică sau ovală, săgeată de os piramidală). Vinogradov ş. a., 1979, 185, 188, 191. 175. Kislovodsk, "Str. Staničnaja", ţin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (săgeţi cu frunză ovală şi rombică, săgeţi de os piramidale şi conice). Vinogradov ş. a. 1979, 194. 176. Kislovodsk, "Sultan - Gora", ţin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk, muştiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplică discoidală, săgeţi cu frunză ovală). Vinogradov ş. a., 1979, 191, 193. 177. Komarno, Slov. Pumnal cu mânerul în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/4. 178. Krasnodarskij (bazin de acumulare), "Čišho", reg. aut. Adygeja, Rus. M. tum. (muştiuc cu inele duble, muştiuc cu capete triunghiulare, psalii cu trei verigi, verigi cu opritor, aplici în formă de rozetă). Cultura protomeotică. Erilh 1994, 43, fig. 7/12-16, 18, 20-21. 179. Krasnodarskij (bazin de acumulare), "Psekups", reg. aut. Adygeja, Rus. Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Uašhitu). Erlih 1994, 46, fig. 8/8. 180. Krasnodarskij (bazin de acumulare), "Pšiš", reg. aut. Adygeja, Rus. Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Aksaj) şi necropolă plană (muştiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, verigi cu opritor de frâu, aplică discoidală). Cultura protomeotică. Erlih 1994, 44, 45, 46, fig. 7/1-11; 8/2. 181. Kubanskij, ţin. Krasnodar, Rus. Necropolă plană protomeotică (muştiuce cu inele duble, psaii cu trei verigi, aplici discoidale, verigi cu opritor, pumnal Kabardino - Pjatigorsk, săgeţi cu frunză rombică). Jessen 1953, 63; 1975, 41, 44, fig. 2/1-3; 3/1-4; Kozenkova 1975, 67, fig. 10/1; Anfimov 1975, 36, 44; Erlih 1994, 46, 47, fig. 8/4, 7; 9/4, 19. 182. Kyzburun, bazinul Kubanului (necartat). Stelă antropomorfă cu reprezentări de arme "cimmeriene". Ol'hovskij 1990, 113, fig. 1/1. 183. Lermontov, "Beštau", ţin. Stavropol', Rus. Complex cu caracter incert (muştiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi, săgeţi cu frunza rombică şi ovală). Jessen 1953, 60. 184. Leibnitz, Aust. Pumnal cu garda în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/8. 185. Lihačevka, r. Opošnja, reg. Poltava, Ucr. Piesă fără context (muştiuc cu inele duble). Terenožkin 1976, 77-78. 186. Ljubotin, reg. Har'kov, Ucr. Aşezare Černoles (săgeţi de bronz "de tip Novočerkassk"). Terenožkin 1976, 78. 187. Mahoševskaja, ţin. Krasnodar, Rus. Piese fără context (muştiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi). Jessen 1953, 60, fig. 7/1. 188. Mátra (munţii), Ung. Pumnal cu mânerul în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/3. 189. Mesić. Vojvodina, Iug. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista3 (5). 190. Mošny, reg. Čerkassy, Ucr. Piesă fără context (muştiuc cu inele duble). Jessen 1953, 68. 191. Mugergan, R. A. Dagestan, Rus. Necropolă Koban (pumnal cu mânerul în cruce). Terenožkin 1975, 12, fig. 11/1. 192. Neundorf, Germ. Pumnal cu mânerul în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/7. 193. Nikolaevskoe, reg. aut. Adygeja, Rus. Necropolă plană protomeotică (psalii cu trei găuri, aplică în formă de coif, pumnal cu mâner în cruce). Anfimov 1961, 118, tab. 3/2; 1971, 173, fig. 2/1-3; Kozenkova 1975, 67, fig. 9/5). 194. Novosvobodnaja, "Fars", reg. aut. Adygeja, Rus. Necropolă plană protomeotică (muştiuce cu capete triunghiulare, muştiuce cu inele duble, lunulă). Leskov 1984, 148, 150, fig. 1/1-2; 2/2, 6; Erlih 1994, 62, tab. 13. 195. Novosvobodnaja, "Klady". T.46, reg. aut. Adygeja, Rus. Cultura protomeotică (muştiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, verigă cu opritor, lunulă, aplici discoidale). Erlih 1994, 42, fig. 6/1-12, 16, 22. 196. Oćkov, Slov. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (10). 197. Pasterskoe, reg. Čerkassy, Ucr. Piesă fără context (lunulă). Terenožkin 1976, 80, fig. 39/2. 198. Parndorf. Aust. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (7). 199. Pănade, com. Sâncel, jud. Alba, Rom. Piesă fără context (pumnal cu mâner în cruce). Boroffka 1987, 56, fig. 6/1; Vulpe 1990, 20, fig. 1/1. 200. Pécs - Jakabhegy, Kom. Baranya, Ung. Necropolă tumulară (verigă cu opritor, aplici discoidale şi în formă de coif, pumnal cu mânerul în cruce). Kozenkova 1975, 67, fig. 10/16; Patek 1993, 15, fig. 8. 201. Pjatigorsk, "Lermontovskij raz"ezd", ţin. Stavropol', Rus. Compex cu caracter incert (muştiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplică discoidală, verigi cu opritor, akinakes). Jessen 1953, 60; Terenožkin 1975, 27, fig. 19/8-9; Erlih 1994, 46, fig. 8/13. 202. Prügy, Kom. Borsod - Abauj - Zemplen, Ung. Depozit (verigi cu opritor de tip Aksaj). Kemenczei 1981, 40, fig. 5/5-6. 203. Rudovci, Iug. Psalie cu trei găuri. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (4). 204. Selişte, r. Orhei, Mold. Necropolă plană Şoldăneşti (fragment de muştiuc cu inele duble). Rafalovič, Lapušnjan 1974, 108, fig. 3/5. 205. Seržen' - Jurt, R. A. Čečeno - Ingušetija, Rus. Necropolă plană Koban (psalii cu trei găuri, pumnal cu mânerul în cruce şi pumnal Kabardino - Pjatigorsk). Kozenkova 1975, 59, 67, fig. 4/1-3; 9/2; 10/9; 1989, 259 - 260. 206. Sovetskoe (Keskem), Caucaz, Rus. Piesă fără context (pumnal Kabardino - Pjatigorsk). Kozenkova 1975, 67, fig. 9/4. 207. Steinkirchen, Aust. M. (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994,Lista 3 (6). 208. Stillfried, Aust. M. (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (9). 209. Stockern, Aust. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (16). 210. Subbotovo, r. Čigirin, reg. Čerkassy, Ucr. Aşezare Černoles (săgeţi de os cu secţiune rombică, aplici discoidale) şi depozit (spadă cu mâner în cruce). Terenožkin 1961, 92 - 94; 1976, 82 - 84. 211. Şoldăneşti, r. Şoldăneşti, Mold. Necropolă plană Şoldăneşti (muştiuc cu inele duble). Meljukova 1989 a, 19, fig. 5/24. 212. Štramberk, Moravia, Ceh. Pumnal cu mâner în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/5. 213. Tereze, reg. aut. Karačaevo - Čerkessk, Rus. Necropolă Koban (psalii cu trei verigi, aplică în formă de coif). Kossack 1994, 20, fig. 2. 214. Kom. Tolna, Ung. Depozit (psalii cu trei găuri). Gallus, Horváth 1939, 32. 215. Trojan, Bulg. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (12). 216. Ugra, Kom. Hajdu - Bihar, Ung. Depozit (psalie cu trei găuri, aplici discoidale, aplică în formă de coif). Gallus, Horváth 1939, 18. 217. Ust' - Labinsk, ţin. Krasnodar, Rus. Două stele antropomorfe cu reprezentări de arme. Ol'hovskij 1990, 113 - 114, fig. 2/1. 218. Verhnij Koban, R. A. Osetija de Nord, Rus. Necropolă plană Koban (muştiuce cu inele duble, muştiuc cu capete triunghiulare, psalii cu trei verigi, psalii cu trei găuri, lunulă, aplică în formă de coif). Jessen 1953, 58, 72; Kozenkova 1990, 78, 81, fig. 8/35-37. 219. Zajukov, "pe Baksan", R. A. Kabardino - Balkarija, Rus. Necropolă plană Koban (muştiuc cu inele duble) Jessen 1953, 58. 220. Zalevki, reg. Čerkassy, Ucr. Depozit în aşezare Černoles (muştiuc cu inele duble) Terenožkin 1976, 73, fig. 40; piese fără context (muştiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi) Jessen 1953, 68. 221. Zandak, R. A. Čečeno - Ingušetija, Rus. Necropolă Koban (muştiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi). Kossack 1980, 134, fig. 6/1-9; Kozenkova 1989, 259 - 260. 222. Zmejskaja, R. A. Osetija de Nord, Rus. Aşezare Koban (pumnal Kabardino - Pjatigorsk) Kozenkova 1975, 67, fig. 10/2. 223. Zubovskij, ţin. Stavropol', Rus. Două stele antropomorfe cu reprezentări de arme "cimmeriene". Ol'hovskij 1990, 115 - 116, fig. 2/2. 224. Žabotin, r. Kamenka, reg. Čerkassy, Ucr. Aşezare Žabotin (psalie cu trei verigi, lunulă) Terenožkin 1976, 72, fig. 37/3-4. Piesă fără context (muştiuc cu inele dube) Jessen 1953, 70.

Back to Top

Note
* Până la data predării articolului la tipar nu am avut posibilitatea de a consulta următoarele lucrări: O.R. Dubovskaja, Voprosy složenija inventarnogo kompleksa Černogorovskoj kul'tury, Arheologičeskij Al'manah (Doneck), 2, 1993, 137-160; idem, Ob étnokul'turnoj atribucii "Novočerkasskih" pogrebenij Severnogo Pričernomor'ja, Arheologičeskij Al'manah (Doneck), 6, 1997, 181-218; idem, Plet' kak vozmožnyj atribut predskifskih pogrebenij, în Pamjatniki predskifskogo i skifskogo vremeni na juge Vostočnoj Evropy, Materialy i issledovanija po arheologii Rossii (în cont. MIAR), 1, 1997, 57-61; V.R. Érlih, K probleme svjazej Predkavkaz'ja i Srednej Evropy v novočerkasskij period, MIAR, 1, 1997, 19-34; S.A. Skoryj, Kimmerijcy v ukrainskoj lesostepi: monografija (Kiev 1999); S.B. Val'čak, Predskifskie kolesnicy i "Novočerkasskie klady" (nekotorye dopolnenija k probleme), MIAR, 1, 1997, 40-56. [BACK] 1 Anterior V. A. Gorodcov a propus o identificare cu cimmerienii a culturilor epocii bronzului din sudul Rusiei (Gorodcov 1928). Nu insist mai mult asupra acestei idei, deoarece la începutul sec. XX nu erau cunoscute decât puţine descoperiri, datate ulterior la începutul epocii fierului şi folosite la definirea "culturii cimmeriene", aşa cum este ea cunoscută astăzi. Pentru relaţia dintre creşterea numărului descoperirilor, publicarea acestora şi evoluţia interpretărilor vezi Tab. 1. [BACK] 2 În continuare "Lista". Numerotarea punctelor de pe hărţi corespunde celei din "Lista descoperirilor". [BACK] 3 Pentru depozit Jessen propune o datare mai îngustă, la limita dintre sec. VIII şi VII a. Chr. (Jessen 1953, 109). [BACK] 4 Jessen 1953, 49-50, 52-54, 103-110. [BACK] 5 G. Kossack a arătat deja că nu este obligatoriu ca bronzurile cimmeriene nord-pontice să fie mai recente decât analogiile lor central-europene, datându-le pe toate începând cel mai devreme cu o perioadă corespunzătoare Ha B (Kossack 1954, 146; 1980, 114). [BACK] 6 Piesele Černogorovka au analogii în necropola mai timpurie de la Nikolaevskoe (Lista: 193), în timp ce pentru faza Novočerkassk ar exista legături în necropola protomeotică târzie de la Kubanskij (Lista: 181). Ridică totuşi serioase îndoieli criteriul de periodizare a acestor două necropole: absenţa pieselor de fier la Nikolaevskoe şi, invers, absenţa bronzurilor la Kubanskij (Anfimov 1975, 48-49; Terenožkin 1976, 198-199). [BACK] 7 Se au în vedere descoperiri de la sfârşitul UFZ, cum sunt cele de la Dinnyés, Szanda, "Komitat Tolna", Ugra etc (Gallus, Horváth 1939, 16, 18, 32), considerate, de altfel, sensibil mai târzii decât cele mai timpurii descoperiri Černogorovka, pentru a lăsa cimmerienilor un interval de timp suficient de lung pentru parcurgerea drumului dintre stepa nord - pontică şi Europa Centrală (Terenožkin 1976, 205-207). [BACK] 8 Cel mai timpuriu mormânt scitic de la nord de Marea Neagră a fost considerat cel de la Temir-Gora din Crimeea, cu ceramică de Rhodos din al treilea sfert al sec. VII a. Chr. (Terenožkin 1976, 208). Această dată poate însă să indice, tot atât de bine, doar momentul în care apare obiceiul de a depune produse greceşti în morminte. De altfel, cercetări mai recente asupra materialului "scitic" arhaic indică o datare mai timpurie a lui, verificată prin surse independente de cele greceşti (Kossack 1983, 141, 165 şi urm.; 1987, 42-48, 84; Medvedskaja 1992, 95-99, 105). [BACK] 9 Ideile prezentate se găsesc la Terenožkin 1976, 90-101, 198-207 şi passim. [BACK] 10 În introducerea la repertoriul descoperirilor din monografia Kimmerijcy se face precizarea de metodă că în acesta "au fost introduse descoperirile prescitice târzii din fâşia de stepă a sudului părţii europene a U.R.S.S., care pot fi cu destulă certitudine legate, în sens etnic, de cimmerieni" (Terenožkin 1976, 24). În aceeaşi monografie se susţine şi "apartenenţa etno-culturală cimmeriană" a mormintelor de la Belogradec (Lista: 143) şi Carevbrod (Lista: 145), situate pe traseul presupus al invaziilor cimmeriene în Asia Mică. Tot astfel, apariţia aşezărilor fortificate în bazinul Tjasminului în faza târzie a culturii Černoles este pusă pe seama pătrunderii unui grup ostil, alogen, identificat cu cimmerienii, iar mormintele cu inventare Novočerkassk din aceeaşi zonă sunt chiar atribuite culturii cimmeriene (Terenožkin 1976, 202). Tema se regăseşte la Romaško 1987, 62-63. Aproape în aceeaşi termeni ideea este apoi reluată de S. A. Skoryj, care o întregeşte cu presupunerea că apariţia grupului de morminte Novočerkassk mai la nord de linia aşezărilor fortificate reprezintă semnalul că în sec. VIII a. Chr. acestea nu mai constituie un obstacol pentru nomazi (Skoryj 1994, 173-174). [BACK] 11 Este cazul mormintelor cu analogii la nord de Marea Neagră din necropolele Koban din zona oraşului Kisovodsk (Lista: 169-176). Se remarcă aici şi o curioasă datare în cerc închis. Cronologia lui Terenožkin se sprijină în bună parte pe relaţiile cu culturile de la nord de Caucaz. În acelaşi timp, datarea mormintelor amintite s-a făcut prin raportare la schema deja consacrată a lui Terenožkin (Vinogradov ş. a. 1979, 198-199). Mai recent, un alt grup de morminte din aria culturilor protomeotică şi Koban cu analogii în ritualul funerar Černogorovka, aşa cum a fost descris de Terenožkin, a fost atribuit unei populaţii alogene, "de nomazi timpurii". În realitate această schimbare de terminologie nu aduce nimic nou, deoarece termenul desemnează laolaltă descoperiri răspândite între gurile Dunării, Volga şi Caucaz (Mahortyh 1994, 31). Evident, utilizarea unor denumiri generice nu schimbă automat şi maniera de interpretare a realităţilor care se ascund în spatele lor. [BACK] 12 Otroščenko 1987, 41-42, adoptă localizarea indiscutabil nord-pontică a cimmerienilor, avansând şi ideea că aceştea "constituie veriga finală în evoluţia multiseculară a comunităţii cultural - istorice srubnaja (s. n.) în sudul Europei Răsăritene". Acelaşi avansează cifra de 150 de morminte Černogorovka, selectate dintre mormintele nepublicate în general după criteriile definite de Terenožkin (Otroščenko 1989). Meljukova 1989 acceptă definiţia culturală şi cronologia relativă ale lui Terenožkin, cu rezerva că aceasta din urmă poate fi extinsă mai greu la mormintele fără inventar metalic. Vančugov 1993, 45-46 descrie mormintele din bazinele Nistrului şi Bugului, necunoscute în marea lor majoritate lui Terenožkin, atribuinde-le cultural şi cronologic după schema acestuia. Într-o prezentare generală a primei epoci a fierului dintre Nistru şi Prut, Leviţki 1994, 188-191 adoptă aceeaşi schemă pentru încadrarea mormintelor tumulare din bazinul Nistrului şi zona lacurior din sudul Basarabiei. Lista ar putea fi continuată, deoarece apelul la "părerea unanim acceptată" este, de asemenea, utilizat în majoritatea rapoartelor de săpătură publicate. [BACK] 13 Meljukova 1979, 62-71. [BACK] 14 Brujako 1989. [BACK] 15 Sincronismul este demonstrat, în opinia lui Leskov, de asocierile dintre muştiucele cu capate triunghiulare, cele cu inele duble şi variantele de psalii cu trei verigi în necropola de la Novosvobodnaja - "râul Fars" (Lista: 194) (Leskov 1984, 150 şi urm.). [BACK] 16 Leskov 1971, 87-90; 1984, 150-152. [BACK] 17 Dubovskaja 1987. [BACK] 18 Dubovskaja 1987 a, 50-51; 1989, 66-68. [BACK] 19 Kločko, Mahortyh 1987. [BACK] 20 Kločko, Murzin 1987; 1989. Asupra inadvertenţelor datărilor propuse de Kločko şi Murzin a atras deja atenţia S. V. Polin. Mormântului de la Rodionovka (Lista: 94), pe care se sprijină cronologia celor doi, îi este pe bună dreptate respinsă valoarea documentară, el fiind cunoscut în urma unei descoperiri accidentale. Polin aduce, în schimb, argumentul asocierii de piese Černogorovka cu piese Novočerkassk în complexe închise la Novosvobodnaja şi Kočipe în bazinul Kubanului. El coboară data de început pentru Novočerkassk până la mijlocul sec. IX a. Chr. (Polin 1994). [BACK] 21 Grupul Nursk, cunoscut prin aşezări şi necropole tumulare, a fost descris preliminar de Kačalova 1989. Anterior, unele dintre descoperirile sale au fost atribuite mai întâi perioadei de tranziţie de la epoca bronzului (cultura srubnaja) la epoca fierului (Smirnov 1964), apoi culturii cimmeriene (Terenožkin 1976). [BACK] 22 Alekseev, Kačalova 1989; Alekseev ş. a. 1993, 54-60, 70 şi passim. [BACK] 23 Erlih 1994, 98 şi urm. [BACK] 24 Un alt element important care serveşte la definirea unei culturi este tipul de habitat. Nu este cazul descoperirilor "cimmeriene", deoarece nu există aşezări în fâşia de stepă dintre Nistru şi Volga după sfârşitul epocii bronzului şi până în plină epocă scitică. Peste acest amănunt s-a trecut de cele mai multe ori cu uşurinţă, găsindui-se explicaţia în modul de viaţă nomad al cimmerienilor, determinat de o economie pastorală şi un regim de vegetaţie stepic. Deocamdată, analize polinice pentru perioada şi zona în chestiune nu au fost publicate. Doar cu această rezervă poate fi acceptată diviziunea stepă - silvostepă. [BACK] 25 Dubovskaja 1989, 66 include în lista depozitelor şi descoperirile din tumulii de la Obryvskij (Lista: 77), Rodionovka (Lista: 95) şi piesele izolate de la Dnepropetrovsk (Lista: 28), Filippovskaja (Lista: 32), Kerč (Lista: 46) şi Livencovka (Lista: 63), toate localizate în stepă. O asemenea relaţie stepă - slvostepă nu este întocmai reală, deoarece în silvostepa ucraineană piese de harnaşament Novočerkassk izolate se regăsesc la Golovjatino (Lista: 157), Hmel'naja (Lista: 160), Mošny (Lista: 190) şi Žabotin (Lista: 224), iar depozite în aşezările Cernoles de la Subbotovo (Lista: 210) şi Zalevki (Lista: 220). [BACK] 26 Hansen 1992, 372 - 380. [BACK] 27 În fond, s-a acordat o importanţă nemeritată lipsei scheletelor în complexele discutate. Având în vedere caracterul accidental al descoperirilor, este mai probabil ca aceste informaţii, culese de la descoperitorii ocazionali, să fie eronate. [BACK] 28 Pentru o discuţie detaliată a difuziunii tipurilor de psalii întâlnite în Europa Centrală vezi Metzner - Nebelsick 1994, 386 şi urm. [BACK] 29 Marsadolov 1989. [BACK] 30 În afară de piesele cartate de la Golovjatino (Lista: 157) şi Subbotovo (Lista: 210), din bazinul mijlociu al Niprului provine, de asemenea, un exemplar fără punct de descoperire cunoscut, publicat de Terenožkin 1975, 10, fig. 4/2. [BACK] 31 Terenožkin 1975, 15 - 17; Halikov 1977, 35 şi urm. În aria "culturii cimmeriene" fragmente de pumnale care nu pot fi încadrate tipologic s-au găsit la Celinnoe (Lista: 18), Nosačevo (Lista: 72) şi Zoľnoe (Lista: 131). Pumnalul fără gardă de la Velikaja Aleksandrovka (Lista: 121) poate fi comparat cu o piesă din mormântul "cimmerian" de la Carevbrod (Terenožkin 1976, 42, fig. 16/11). Piesa de la Balki - M.5 (Lista: 10) are o analogie în depozitul Piricze II (Ung.), datat în perioada Ha A (Mozsolics 1985, fig. 200/18). [BACK] 32 Din motive evidente nu poate fi acceptată împărţirea pieselor acestui tip în varianta cu tub de înmănuşare lung şi varianta cu tub scurt, aşa cum a propus Terenožkin 1976, 133 şi urm. [BACK] 33 Kossack 1987, 67, fig. 26/5-11. [BACK] 34 Krušel'nic'ka 1985, 107, fig. 32/1-3; Meljukova 1989 a, 26, fig. 8/5-7; Gol'ceva, Kašuba 1995, 21, fig. 20/3; 26/3. [BACK] 35 Pentru necropola de la Stoicani (com. Folteşti, jud. Galaţi, Rom.) vezi Petrescu - Dâmboviţa 1953 a, 188 - 190, pl. 10/3, 27, 31a, iar pentru cea de la Mezöcsat - Hörcsögös (Kom. Borsod - Abauj - Zemplen, Ung.) Patek 146, fig. 28/14; 29/6, 14. [BACK] 36 Gotzev 1994, 100 şi urm. [BACK] 37 Morintz 1964, 106, fig. 5/1; 7/1, 5, 7, 10; Harţuche 1981, 6 - 7, fig. 2/1-3; 4/2-7; Brudiu 1991, 226 - 227, fig.4/1, 4. [BACK] 38 Petrescu - Dâmboviţa, 1953, 136, 138, fig. 61/3; 62/8, 10; László 1972, 212, 214, fig. 7/1-2; 9/1-6; 10/1, 3-4; 11/9; Iconomu 1996, 25 - 28. [BACK] 39 Pentru paralelele din grupul Saharna-Solonceni vezi Mel'nikovskaja 1954, 72, fig. 34/1; 36/5, 7; Meljukova 1954, 60 - 61; 1972, 67 - 68, fig. 5/5-6,13; 1981, 6 - 7; Rozenfel'dt 1955, 123; Levinschi, Borziac 1990, 52; Kašuba, Gol'ceva 1991, 200 - 202, 204; Gol'ceva, Kašuba 1995, 21 - 25. Analogiile din grupul Neporotov sunt publicate de Smirnova 1982, 43 - 44; 1984, 44, 48 - 49; 1985, 12 - 13; Smirnova, Kašuba 1988, 23, 25 şi urm.; Krušel'nic'ka 1985, 105 - 130. [BACK] 40 Meljukova 1979, 76; 1989 a, 26. [BACK] 41 Kozenkova 1990, 81, fig. 9/10, 12. [BACK] 42 Amforele bitronconice au cele mai bune analogii la Selişte (r. Orhei, Mold.), Bucureşti - "Ciurelu" şi Izvoru Dulce (com. Merei, jud. Buzău, Rom.); triunghiurile haşurate şi "S"- urile, realizate într-o manieră proprie, sunt prezente în toată aria Basarabi (Vulpe 1986, 55, 59, 64, fig. 15/3, 14; 17/4). [BACK] 43 Paralela cea mai apropiată pentru cana de la Roşcani se găseşte în necropola Şoldăneşti de la Selişte. Cu formă şi decor identic (canelură în ghirlandă), piesele reapar în faza timpurie din necropola eponimă a grupului Ferigile (actualmente sat desfiinţat, com. Costeşti, jud. Vâlcea, Rom.) şi într-o descoperire izolată de la Cârna - "La Rampa Boţogului" (com. Goicea, jud. Dolj, Rom.). Decorate în manieră tipică Basarabi, asemenea vase au fost publicate de la Popeşti - "Nucet" (com. Mihăileşti, jud. Giurgiu). Vezi Vulpe 1967, 49 - 51, pl. 9/2, 7-11; 1986, 62, fig. 14/5, 8; Boroffka 1995, 101, fig. 3/1. [BACK] 44 Dintre elementele de ritual funerar s-a acordat o importanţă deosebită poziţiei şi orientării scheletelor, ca elemente de atribuire culturală. Datorită calităţii nemulţumitoare a izvoarelor, această problemă, în actualul stadiu al cercetării, rămâne nelămurită. Din totalul de 103 schelete menţionate în publicaţii, unul singur are orientare în grade, la Gura Bâcului (Lista: 34). În rest, 59% din schelete au indicat nordul în planuri, iar 41% au orientarea menţionată aproximativ. Din aceste date, departe de a rezulta, aşa cum s-a afirmat, două grupe de orientare (estic şi vestic), rezultă mai curând orientări extrem de instabile: o tendinţă relativă de grupare între valorile de 70^oENE şi 112^oESE (28 de schelete), alta între valorile de 152^oSSE şi 192^oSSV (22 de schelete) şi o altă tendinţă între valorile de 251^oVSV şi 295^oVNV (29 de schelete), fără să lipsească alte orientări. În realitate, nu ştim care anume erau criteriile de orientare pentru cei care au efectuat înmormântările Černogorovka - Novočerkassk. Există, pe de o parte, în epoca bronzului în stepa de la nord-vest de Marea Neagră obiceiul orientării scheletelor din mormintele secundare în funcţie de poziţia mormântului central (Jarovoj 1985, 57 - 60). Pe de altă parte, experienţa etnografică a făcut cunoscută existenţa la unele populaţii, de pildă bororo din bazinul Amazonian, a unei orientări în spaţiu dependente de organizarea teritorială a aşezării, aceasta legată de organizarea socială a grupului, şi ambele determinând practica funerară (Levi - Strauss 1968, 237 - 254). [BACK] 45 Asocieri de acest fel apar aici în morminte la Obryvskij (Lista: 77), care este însă o descoperire fortuită, şi Aksaj (Lista: 2), dacă acceptăm caracterul funerar al descoperirii. [BACK] 46 Mormintele de la Bol´šaja Belozerka (Lista: 14) şi Butenki (Lista: 15), cu arme şi piese de harnaşament, nu au precizat tipul de amenajare funerară. [BACK] 47 În mediu Černogorovka - Novočerkassk în bazinul Nistrului piese de harnaşament provin din tumulul de la Purcari (Lista: 93). Descoperirea a fost considerată depozit. În lipsa unor date mai exacte despre contextul descoperirii, este dificil de verificat această apreciere. [BACK] 48 Kossack 1994, 32 - 33. [BACK] 49 Tehnica înhămării, judecând după poziţia verigilor cu opritor, a fost comparată cu cea utilizată la carele assiriene (Erlih 1994, 24, 32 şi urm., tab. 2-3). [BACK] 50 Erlih 1994, 85; v. Belinskij 1990, 194, fig. 2/3 pentru piese reprezentate pe reliefuri de la Ninive din vremea lui Sinnaherib (705-680 a. Chr.) şi Assurbanipal (668-626 a. Chr.). [BACK] 51 Vinogradov ş. a. 1979, 194, fig. 7/8-11. [BACK] 52 Kozenkova 1990, 81s; Kossack 1994, 28-29. [BACK] 53 Terenožkin 1976, 118, fig. 72. [BACK] 54 Kovpanenko 1966, 177. [BACK] 55 Kossack 1987, 39. [BACK] 56 Kossack 1994, 29. [BACK] 57 Argumentul incursiunilor efectuate de populaţiile războinice de la nord de Caucaz în zonele de la sud de Caucaz începând cu sfârşitul sec. VIII a. Chr. a fost considerat suficient pentru a demonstra datarea târzie a importurilor assiriene şi a contextelor Novočerkassk în care apar (Erlih 1994, 94 şi urm.). [BACK] 58 Kossack 1980; 1987, 42 şi urm., 84. [BACK] 59 Medvedskaja 1992; Tohtas'ev 1993. [BACK] 60 Kossack 1983, 93, 95, 165 şi urm., fig. 1/1. [BACK] 61 Pentru compararea pieselor de la Žabotin cu stilul animalier de la Ziwiyah şi Hasanlu (Iran) vezi Kossack 1987, 43, fig. 10. [BACK] 62 Medvedskaja 1992, 87-91. [BACK] 63 Kossack 1987, 43, 84; Medvedskaja 1992, 87. [BACK]

Back to Top

LITERATURA Afanas'ev, Kozenkova 1981 - G. E. Afanas'ev, V. I. Kozenkova, O neizvestnyh pogrebal'nyh kompleksah predskifskogo perioda iz okrestnostej Kislovodska, SA, 1981, 2, 161 - 177. Agul'nikov 1992 - S. M. Agul'nikov, Issledovanija kurganov u sela Kotjuženy, AIM (1986), 1992, 104 - 120. Alekseev, Kačalova 1989 - A. J. Alekseev, N. K. Kačalova, O kimmerijcah v Severnom Pričernomor'e (arheologičeskij aspekt probemy), în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Pričernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1989), 6 - 8. Alekseev ş. a. 1993 - A. J. Alekseev, N. K. Kačalova, S. R. Tohtas'ev, Kimmerijcy: etnokul'turnaja prinadležnost' (Sankt - Peterburg 1993). Anfimov 1961 - N. V. Anfimov, Protomeotskij mogil'nik u sela Nikolaevskogo, Sbornik materialov po arheologii Adygei, 2, 1961, 103 - 126. Anfimov 1971 - Složenie meotskoj kul'tury i svjazi ee so stepnymi kul'turami Severnogo Pričernomor'ja, în Probemy skifskoj arheologii (Moskva 1971), 170 - 177. Anfimov 1975 - Novyj pamjatnik drevnemeotskoj kul'tury (mogil'nik hutora Kubanskogo), în Skifskij Mir (Kiev 1975), 35 - 51. Belinskij 1990 - A. B. Belinskij, K voprosu o vremeni pojavlenija šlemov assirijskogo tipa na Kavkaze, SA, 1990, 4, 190 - 195. Bidzilja, Jakovenko 1974 - V. I. Bidzilja, E. V. Jakovenko, Kimmerijskie pogrebenija Vysokoj Mogily, SA, 1974, 1, 148 - 158. Bokij ş. a. 1991 - N. M. Bokij, G. P. Gorbul, V. V. Otroščenko, Kimmerijskie zahoronenija na Kirovogradščine, SA, 1991, 1, 173-183. Boroffka 1987 - N. Boroffka, Folosirea fierului în România de la începuturi până în secoul al VIII-lea, Apulum, 24, 1987, 55 - 73. Boroffka 1995 - Descoperiri hallstattiene târzii la sud de Carpaţi, Apulum, 32, 1995, 101-112. Brudiu 1991 - M. Brudiu, Cercetări privind Hallstattul din sud - estul Moldovei, SCIVA, 42, 1991, 3-4, 221-239. Brujako 1989 - I. V. Brujako, Geometričeskij ornament na keramike iz kimmerijskih pogrebenij stepnoj zony Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Pričernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1989), 21 - 22. Brujako ş. a. 1991 - I. V. Brujako, S. N. Gizer, T. I. Ojstrah, Nekotorye itogi raskopok gorodiščja Novosel'skoe II, în Drevnejšie obščnosti zemledel'cev i skotovodov (V tys. do n.e.-V v. n.e.) (Kiev 1991), 152-153. Čebotarenko ş. a. 1989 - G. F. Čebotarenko, E. V. Jarovoj, N. P. Tel'nov, Kurgany Budžakskoj stepi (Kišinev 1989). Černjakov 1971 - I. T. Černjakov, Kimmerijskie kurgany bliz ust'ja Dunaja, în Skify i sarmaty (Kiev 1971), 29 - 36. Černjakov ş. a. 1986 I. T. Černjakov, N. V. Stanko, A. V. Gudkova, Holmskie kurgany, în Issledovanija po arheologii Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja (Kiev 1986), 53 - 96. Dergačev 1984 - V. A. Dergačev, Kurgany u sela Gura Bykuluj, în Kurgany v zonah novostroek Moldavii (Kišinev 1984), 3 - 36. Dergačev ş. a. 1989 - V. A. Dergačev, I. A. Borzijak, I. V. Manzura, Roškanskie kurgany (Kišinev 1989). Dubovskaja 1985 O. R. Dubovskaja, Pogrebenie lučnika rannego železnogo veka u goroda Zimogor'e, SA, 1985, 2, 166 - 172. Dubovskaja 1987 - O lokal'nyh osobennostjah v inventare černogorovskih pogrebenij, în Probemy ohrany i issledovanija pamjatnikov arheologii v Donbasse (Doneck 1987), 75 - 77. Dubovskaja 1987 a - O teritorial'nom sootnošenii vsadničeskih pogrebenij grupp Černogorovki i Novočerkasskogo klada, în Aktual'nye probemy istoriko - arheologičeskih issledovanij (Kiev 1987), 50 - 51. Dubovskaja 1989 - K interpretacii kompeksov tipa Novočerkasskogo klada, SA, 1989, 1, 63 - 69. Dudarev 1979 - S. L. Dudarev, Detal' konskoj sbrui iz okrestnostej Kislovodska, SA, 1979, 4, 274 - 275. Erlih 1994 - V. R. Erlih, U istokov ranneskifskogo kompleksa (Moskva 1994). Gallus, Horváth 1939 - S. Gallus, T. Horváth, Une peuple cavalier préscitique en Hongrie. Trouvailles archéologiques du premier âge du fer et leure relations avec l'Eurasie, DissPann Ser. II.9 (Budapest 1939). Gizer 1992 - S. Gizer, Novye pamjatniki predskifkogo vremeni na Nižnem Dunae, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Melitopol' 1992), 27 - 28. Gol'ceva, Kašuba 1995 - N. V. Gol'ceva, M. T. Kašuba, Glinžen' II - mnogoslojnyj pamjatnik Srednego Podnestrov'ja (Tiraspol' 1995). Gorodcov 1928 - V. A. Gorodcov, K voprosu o kimmerijskoj kul'ture, Trudy sekcii arheologii rossijskoj associacii naučno - issledovatel'skih institutov obščestvennyh nauk, 2 (Moskva 1928). Gotzev 1994 - A. M. Gotzev, Decoration of the Early Iron Age pottery from south - east Bulgaria, în The early Hallstatt period (1200 - 700 B.C.) in south - eastern Europe, Bibliotheca Musei Apulensis 1 (Alba - Iulia 1994), 97-127. Goško, Otroščenko 1986 - T. J. Goško, V. V. Otroščenko, Pogrebenija kimmerijcev v katakombnyh i podbojnyh sooruženijah, SA, 1986, 1, 168 - 183. Grebennikov ş. a. 1984 - J. S. Grebennikov, N. F. Eliseev, V. N. Kljuščincev, Pogrebenija predskifskogo perioda v južnom Pobuž'e, în Rannij železnyj vek Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja (Kiev 1984), 33 - 49. Halikov 1977 - A. H. Halikov, Volgo - Kam'e v načale epohi rannego železa (VIII - VI vv. do n. e.) (Moskva 1977). Hansen 1992 - S. Hansen, Depozite ca ofrandă: o contribuţie la interpretarea descoperirilor de depozite din perioada timpurie a UFZ, SCIVA, 43, 1992, 4, 371 - 392. Harţuche 1981 - N. Harţuche, Stadiul de cunoaştere a Hallstattului în zona Brăilei, Mousaios, 3, 1981, 5-16. Iconomu 1996 - C. Iconomu, Cercetările arheologice din cetatea hallstattiană de la Pocreaca - Iaşi, ArhMold, 19, 1996, 21-56. Ivanova, Vetčinnikova 1992 - S. V. Ivanova, N. E. Vetčinnikova, Pogrebenija predskifskogo vremeni na Dnestrovskom Levoberež'e, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Meitopol' 1992), 33 - 34. Jarovoj 1985 - E. V. Jarovoj, Drevnejšie skotovodčeskie plemena Jugo - Zapada SSSR (Kišinev 1985). Jessen 1953 - A. A. Jessen, K voprosu o pamjatnikah VIII - VII vv. do n. e. na juge evropejskoj časti SSSR (Novočerkasskij klad 1939 g.), SA, 18, 1953, 49 - 110. Kačalova 1989 - N. K. Kačalova, O zaključitel'nom periode bronzovogo veka na territorii Nižnego Povolž'ja (k postanovke probemy), SA, 1989, 1, 33 - 47. Kašuba, Gol'ceva 1991 - M. T. Kašuba, N. V. Gol'ceva, Saharnjanskij mogil'nik I (Cygleu), SA, 1991, 1, 197-209. Kemenczei 1981 - T. Kemenczei, A prügyi koravaskori kincslelet, CAH, 1981, 29 - 41. Kemenczei 1988 - Der Pferdegeschirrfund von Fügöd, ActaArchHung, 40, 1988, 65 - 81. Kemenczei 1989 - Koravaskori sírleletek az Aföldroll az öskorigyüjteményben, FolArch, 40, 1989, 55 - 74. Ketraru, Serova 1992 - N. A. Ketraru, N. L. Serova, Issledovanija kurganov v Dubossarskom rajone, AIM (1986), 1992, 141 - 171. Kločko, Mahortyh 1987 - V. I. Kločko, S. V. Mahortyh, O kul'turno - hronologičeskoj interpretacii pamjatnikov tipa Novočerkasskogo klada (po materialam Severnogo Kavkaza), în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 71 - 73. Kločko, Murzin 1987 - V. I. Kločko, V. J. Murzin, O datirovke Černogorovskih i Novočerkasskih pamjatnikov, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 73 - 75. Kločko, Murzin 1989 - O hronologii drevnostei černogorovsko - novočerkasskogo tipa, în Problemy arheologii Podneprov'ja (Mežvuzovskij sbornik naučnyh trudov) (Dnepropetrovsk 1989), 61 - 71. Korenjako, Maksimenko 1978 - V. A. Korenjako, V. E. Maksimenko, Pogrebenija rannego železnogo veka v bassejne Nižnego Dona, SA, 1978, 3, 167 - 182. Korpusova, Belozor 1980 - V. N. Korpusova, V. P. Belozor, Mogila kimmerijskogo vojna u Džankoja v Krymu, SA, 1980, 3, 238 - 246. Kossack 1954 - G. Kossack, Pferdegeschirr aus Gräbern der älteren Hallstattzeit Bayerns, Jahrbuch des RGZM, 1, 1954, 111 - 178. Kossack 1980 - "Kimmerrische Bronzen". Bemerkungen zur Zeitstellung in Ost - und Mitteleuropa, Situla, 20-21, 1980, 109 - 143. Kossack 1983 - Tli Grab 85. Bemerkungen zum Beginn des skythenzeitlichen Formenkreises im Kaukasus, Beiträge zur Allgemeinen und Vergleichenden Archäologie, 5, 1983, 89 - 186. Kossack 1987 - Von den Anfängen des skytho - iranischen Tierstils, în Skythika (München 1987), 24 - 86. Kossack 1994 - Neufunde aus dem Novočerkassker Formenkreis und ihre Bedeutung für die Geschichte Steppenbezogener Reitervölker der späten Bronzezeit, Il Mar Nero, 1994, 19 - 54. Kovaleva ş. a. 1983 - I.F. Kovaleva, V.A. Romaško, I.V. Nikulin, V.N. Jaremaka, Mogil'niki epohi bronzy na r. Zaplavka v srednem Priorel'e, în Drevnosti Stepnogo Podneprov'ja III - I tys. do n.e. (Dnepropetrovsk 1983), 3 - 18. Kovpanenko 1962 - G. T. Kovpanenko, Pogrebenie VIII - VII vv do n.e. v bassejne r. Vorskly, KSIA AN USSR, 12, 1962, 66 - 72. Kovpanenko 1966 - Nosačivs'kij kurgan VIII - VII st. do n.e., Arheologija (Kiev), 20, 1966, 174 - 179. Kozenkova 1975 V. I. Kozenkova, Svjazi Severnogo Kavkaza s Karpato - Dunajskim mirom (nekotorye arheologičeskie paralleli), în Skifskij Mir (Kiev 1975), 52 - 73. Kozenkova 1989 - Kobanskaja kul'tura Kavkaza, în Stepi evropejskoj časti SSSR v skifo - sarmatskoe vremja, Arheologija SSSR (Moskva 1989), 252 - 267. Kozenkova 1990 - Hronologija Kobanskoj kul'tury: dostiženija, opyt, utočnenija, nerešennye problemy, SA, 1990, 3, 64 - 92. Krušel'nic'ka 1985 - L. I. Krušel'nic'ka, Vzaemozv'jazki naselennja Prikarpattja i Volini z plemenami Shidnoj i Central'noj Evropi (rubiž epoh bronzi i zaliza) (Kiev 1985). Kubyšev ş. a. 1985 - A. I. Kubyšev, S. V. Polin, I. T. Černjakov, Pogrebenie ranneželeznogo veka na Ingul'ce, SA, 1985, 4, 144 - 154. Lapušnjan 1971 - V. L. Lapušnjan, Kimmerijskij kinžal iz s. Berezki v Moldavii, în Skify i sarmaty (Kiev 1971), 37 - 39. László 1972 - A. László, O aşezare hallstattiană la Cozia, ArhMold, 7, 1972, 207-224. Leskov 1971 - A. M. Leskov, Predskifskij period v stepjah Severnogo Pričernomor'ja, în Problemy skifskoj arheologii (Moskva 1971), 75 - 91. Leskov 1984 - O hronologičeskom sootnošenii pamjatnikov načala železnogo veka na juge evropejskoj časti SSSR, în Drevnosti Evrazii v skifo - sarmatskoe vremja (Moskva 1984), 172 - 152. Levinschi, Borziac 1990 - A. N. Levinschi, I. A. Borziac, Necropola plană de tip Saharna - Solonceni de la Climăuţii de Jos, Buletinul AŞ RSSM, 3(95), 1990, 50-54. Lévi - Strauss 1968 - C. Lévi - Strauss, Tropice triste (Bucureşti 1968). Leviţki 1994 O. Leviţki, Culturile din epoca Hallstattului timpuriu şi mijlociu, ThD, 15, 1994, 1-2, 159 - 214. Mahortyh 1994 - S. V. Mahortyh, Kimmerijcy na Severnom Kavkaze (Kiev 1994). Marsadolov 1989 - L. S. Marsadolov, Kurgan Aržan. Hronologija, altajskie i evropejskie analogii, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Pričernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1989), 81 - 82. Medvedskaja 1992 - I. N. Medvedskaja, Periodizacija skifskoj arhaiki i Drevnij Vostok, RA, 1992, 3, 86 - 107. Melent'ev 1967 - A. N. Melent'ev, Nekotorye detali konskoj uprjaži kimmerijskogo vremeni, KSIA AN SSSR, 112, 1967, 38 - 44. Meljukova 1954 - A. I. Meljukova, Rezul'taty raskopok na dvuh poselenijah skifskogo vremeni v Moldavii, KSIIMK, 56, 1954, 59-68. Meljukova 1972 - O datirovke i sootnošenii pamjatnikov načala železnogo veka v lesostepnoj Moldavii, SA, 1972, 1, 57-72. Meljukova 1979 - Skifija i frakijskij mir (Moskva 1979). Meljukova 1981 - Novye dannye o keramiki tipa Saharna - Solončeny v Moldavii, KSIA AN SSSR, 170, 1981, 3-12. Meljukova 1989 - Predskifskij period v stepjah Severnogo Pričernomor'ja, în Stepi evropejskoj časti SSSR v skifo - sarmatskoe vremja, Arheologija SSSR (Moskva 1989), 10 - 16. Meljukova 1989 a - Kul'tury predskifskogo vremeni v lesostepnoj zone, în Stepi evropejskoj časti SSSR v skifo - sarmatskoe vremja, Arheologija SSSR (Moskva 1989), 16 - 29. Mel'nikovskaja 1954 - . N. Mel'nikovskaja, Arheologičeskie razvedki na poselenii u s. Cahnaucy, KSIIMK, 56, 1954, 69-75. Metzner - Nebelsick 1994 - C. Metzner - Nebelsick, Die früheisenzeitliche Trensenentwicklung zwischen Kaukasus und Mitteleuropa, Regensburger Beiträge zur prähistorischen Archäologie, 1, 1994, 383 - 447. Morintz 1964 - S. Morintz, Quelques problémes concernant la période ancienne du Hallstatt au Bas - Danube á la lumiére des fouilles de Babadag, Dacia NS, 8, 1964, 101-118. Mozsolics 1985 - A. Mozsolics, Bronzefunde aus Ungarn. Depotfundhorizonte von Aranyos, Kurd und Gyermely (Budapest 1985). Ol'hovskij 1990 - V. S. Ol'hovskij, O severokavkazskih stelah epohi rannego železa, SA, 1990, 3, 113 - 123. Otroščenko 1987 - V. V. Otroščenko, K voprosu o lokalizacii kimmerijcev, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 40 - 42. Otroščenko 1989 - Osobennosti pogrebenij Černogorovskoj gruppy, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo - Pričernomor'ja (Zaporož'e 1989), 111 - 112. Patek 1993 E. Patek, Westungarn in der Hallstattzeit, Quellen und Forschungen zur prähistorischen und provinzialrömischen Archäologie, Bd. 7 (Weinheim 1993). Petrenko 1981 - V. G. Petrenko, Kompleks VIII - VII vv. do n.e. iz Stavropol'ja, KSIA AN SSSR, 170, 1981, 70 - 73. Petrescu - Dâmboviţa 1953 - M.Petrescu - Dâmboviţa, Cetăţuia de la Stoicani, Materiale, 1, 1953, 13-155. Petrescu - Dâmboviţa 1953 a - Cimitirul hallstattian de la Stoicani, Materiale, 1, 1953, 157-211. Pioro 1990 - I. S. Pioro, Novye pogrebenija predskifskogo perioda na juge Luganščiny, în Problemy issledovanija pamjatnikov arheologii Severnogo Donca. Tezisy dokladov (Lugansk 1990), 156 - 157. Polin 1994 - S. V. Polin, Voprosy hronologii černogorovskih i novočerkasskih drevnostej, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Pričernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1994), 156 - 158. Polin, Tupčienko 1994 - S. V. Polin, N. P. Tupčienko, Novye kimmerijskie kompleksy iz Kirovogradskoj oblasti, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Pričernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporoz'e 1994), 158 - 160. Rafalovič, Lapušnjan 1974 - I. A. Rafalovič, V. L. Lapušnjan, Mogil'niki i ranneslavjanskoe gorodišče u s. Selište, AIM (1973), 1974, 104 - 139. Romaško 1980 - V. A. Romaško, K voprosu o genezise kimmerijskih pamjatnikov Dneprovskogo Levoberež'ja, în Kurgany Stepnogo Podneprov'ja (Sbornik naučnyh trudov) (Dnepropetrovsk 1980), 76 - 82. Romaško 1987 - Kimmerijskie pogrebenija lesostepnoj levoberežnoj Ukrainy, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 62 - 63. Romaško 1991 - Kimmerijskie pogrebenija pravoberežnogo Dneprovskogo Nadporož'ja, în Problemy arheologii Podneprov'ja (Sbornik naučnyh trudov) (Dnepropetrovsk 1991), 99 - 109. Rozenfel'dt 1955 - R. L. Rozenfel'dt, Alčedarskie kurgany, Izvestija MF AN SSSR, 5(25), 1955, 121-124. Serova, Jarovoj 1987 - N. L. Serova, E. V. Jarovoj, Grigoriopol'skie kurgany (Kišinev 1987). Skoryj 1994 - S. A. Skoryj, Kimmerijcy i avtohtonnoe naselenie lesostepi: harakter kontaktov, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Pričernomor'ja. Tezisy dokadov (Zaporož'e 1994), 173 - 175. Smirnov 1964 - K. F. Smirnov, Savromaty (Moskva 1964). Smirnova 1982 - G. I. Smirnova, Zakrytye predskifskie kompleksy u s. Dnestrovka -Luka, în Drevnie pamjatniki kul'tury na territorii SSSR (Leningrad 1982), 30-53. Smirnova 1984 - O formirovanii pozdnečernolesskoj kul'tury na Srednem Dnestre (po materialam poselenija Dnestrovka-Luka, ArhSbornik (Leningrad), 25, 1984, 43-60. Smirnova 1985 - Poselenie u s. Dnestrovka - pamjatnik Černolesskoj kul'tury na Dnestre, ArhSbornik (Leningrad), 26, 1985, 5-29. Smirnova, Kašuba 1988 - G. I. Smirnova, M. T. Kašuba, O dvuh lokal'nyh gruppah kul'tury pozdnego Černoles'ja na Srednem Dnestre, ArhSbornik (Leningrad), 29, 1988, 18-28. Subbotin 1985 - L. V. Subbotin, Semenovskij mogil'nik epohi eneolita - bronzy, în Novye materialy po arheologii Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja (Kiev 1985), 45 - 95. Subbotin, Dzigovskij 1991 - L. V. Subbotin, A. N. Dzigovskij, Kurgany u r. Baraboj, în Tezisy vtoroj oblatnoj konferencii (Odessa 1991), 199 - 200. Subbotin ş. a. 1976 - L. V. Subbotin, I. T. Černjakov, V. I. Jadvičuk, Nekotorye problemy istorii Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja, în Materialy po arheologii Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja (Kiev 1976), 186 - 201. Ščepinskij 1962 - A. A. Ščepinskij, Pogrebenie načala železnogo veka u Simferopolja, KSIA AN USSR, 12, 1962, 57 - 65. Ševčenko 1987 - N. P. Ševčenko, Novye pamjatniki rannego železnogo veka na juge Ukrainy, în Drevnejšie skotovody stepej juga Ukrainy (Sbornik naučnyh trudov) (Kiev 1987), 140 - 148. Šmaglij, Černjakov 1985 - N. M. Šmaglij, I. T. Černjakov, Kurgany na levoberež'e nižnego Dnestra, în Novye materialy po arheologii Severo - Zapadnogo Pričernomor'ja (Kiev 1985), 95 - 131. Tatarinov 1982 - S. I. Tatarinov, Ranneskifskoe pogrebenie iz Priazov'ja, SA, 1982, 1, 227 - 229. Terenožkin 1961 - A. I. Terenožkin, Predskifskij period na Dneprovskom Pravoberež'e (Kiev 1961). Terenožkin 1975 - Kimmerijskie meči i kinžaly, în Skifskij Mir (Kiev 1975), 3 - 34. Terenožkin 1976 - Kimmerijcy (Kiev 1976). Tohtas'ev 1993 - S. R. Tohtas'ev, K hronologii i etničeskoj atribucii pamjatnikov skifskogo tipa na Bližnem Vostoke i v Maloj Azii, RA, 1993, 2, 89-97. Uzjanov 1976 - A. A. Uzjanov, Nižnesal'skie kurgany, AO (1975), 1976, 146 - 147. Vančugov 1993 - V. P. Vančugov, O drevnostjah černogorovsko - novočerkasskogo tipa v Severo - Zapadnom Pričernomor'e, în Drevnee Pričernomor'e. Kratkie soobščenija Odesskogo Arheologičeskogo Obščestva (Odessa 1993), 44 - 46. Vančugov, Ostroverhov 1984 - V. P. Vančugov, A. S. Ostroverhov, Pozdnekimmerijskij kurgan bliz Odessy, în Novye arheologičeskie issledovanija na Odeščine (Kiev 1984), 57 - 65. Vinogradov ş. a. 1979 - V. B. Vinogradov, S. L. Dudarev, A. P. Runič, Kimmerijsko - Kavkazskie svjazi, în Skifija i Kavkaz (Kiev 1979), 184 - 199. Vulpe 1967 - A. Vulpe, Necropola hallstattiană de la Ferigile (monografie arheologică) (Bucureşti 1967). Vulpe 1986 - Zur Entstehung der Geto - Dakischen Zivilisation. Die Basarabi - Kultur, Dacia NS, 30, 1986, 49-89. Vulpe 1990 - Die Kurzschwerter, Dolche und Streitmesser der Hallstattzeit in Rumänien, PBF, VI.9 (München 1990).

[Back to Top] [Back to content] [Home]

The contents of this site - text, images, and data - are intended for personal information only. Written permission from APAR is required for the publication of any material. Any use of this material should credit the Asociaţia Profesională a Arheologilor din România.

For additional details, send an e-mail to Asociaţia Profesională a Arheologilor din România

Copyright © 2000 Asociaţia Profesională a Arheologilor din România
Last modified: December 2, 2000