ARCHAEOLOGICAL PROFESSIONAL ASSOCIATION - ROMANIA
ROMANIAN JOURNAL of ARCHAEOLOGY
 
UN FENOMEN ARHEOLOGIC CONTROVERSAT DE LA ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI DINTRE GURILE DUNĂRII ȘI VOLGA: "CULTURA CIMMERIANĂ"*
Dorin SÂRBU
English version
 
Hartă generală
Lista descoperirilor
Note
Bibliografie


Noțiunea de "Cultură cimmeriană", cu o largă circulație în literatura de specialitate sovietică și post-sovietică, este susținută de un model de cercetare istoricist care pleacă de la versiunea conflictului dintre sciți și cimmerieni relatată de Herodot, IV, 11-12. Nu intenționez să discut aici sursele literare care descriu aceste evenimente. Problema pe care doresc să o aduc în discuție este dacă și în ce măsură descoperirile "cimmeriene" cunoscute astăzi pot constitui realmente o cultură arheologică. Pentru înțelegerea exactă a problemei și a metodelor care au rezultat din sus-menționatul model, este necesar, mai întâi de toate, un istoric al cercetării.
"Interpretările cimmeriene" sovietice se revendică de la trei puncte de vedere, formulate pe rând de A. A. Jessen, A. I. Terenožkin și A. M. Leskov1.
În lucrarea consacrată publicării depozitului de la Novoèerkassk (Lista descoperirilor: 74)2, Jessen adună, într-un catalog complet la vremea sa, descoperirile de piese de harnașament metalice "prescitice" și "scitice" din Ucraina, sudul Rusiei și din imediata vecinătate a Caucazului de Nord. El face mai întâi o împărțire tipologică a materialului, utilizată cu unele modificări și în prezent. Plecând de la această tipologie și de la asocierea de piese din depozitul de la Novoèerkassk, Jessen definește un orizont cronologic de piese de harnașament, caracterizat de îmbinarea psaliilor cu trei inele și muștiucelor cu inele duble, mai timpuriu (750 - 650 a. Chr.) decât stilul decorativ animalier din tumulii de la Kelermes3. Teritorial, acesta este cuprins între Caucazul de Nord și bazinul mijlociu al Niprului. Psaliile cu trei găuri de la Bol'šaja Belozerka (Lista: 14), Èernogorovka (Lista: 23), Kamyševaha (Lista: 44) și cele asemănătoare din aria culturii Koban sunt considerate rezultatul unei influențe a lumii central-europene a "cercului cultural traco-cimmerian". Ele sunt datate în cuprinsul sec. VII a. Chr., deci aproximativ la aceeași vreme cu orizontul Novoèerkassk. În acest fel Jessen reușea, pe de o parte, să umple golul cronologic dinaintea dezvoltării spectaculoase a stilului decorativ Kelermes. Pe de altă parte, el atrage atenția asupra apariției exact în această perioadă a inovațiilor care caracterizează cultura "scitică", în sens arheologic vorbind, deplin constituită. Problemei separării aceluiași material, pe criterii etnice, în "cimmerian" și "scitic" Jessen îi acordă o importanță minoră, avansând ideea că și unii și ceilalți au avut "culturi materiale" asemănătoare și au locuit la aceeași vreme undeva la nord de Marea Neagră și de Caucaz4.
Unele dintre concluziile lui Jessen referitoare la cronologie au fost abandonate, în mod firesc, odată cu înmulțirea descoperirilor5. Modelul de abordare propus de Jessen, multă vreme singurul ferit de amestecarea fără discernământ a două categorii total diferite de surse, nu a fost totuși urmat în arheologia sovietică decât parțial. Metoda care a avut, în schimb, cel mai mare impact asupra cercetării, a fost pusă la punct de Terenožkin, în singura prezentare monografică existentă a "Culturii cimmeriene". Acesta adună practic toate descoperirile "prescitice târzii" dintre gurile Dunării și Volga, cunoscute până la mijlocul anilor '70 și care, cele mai multe, nu fuseseră încă atribuite unui grup sau culturi arheologice. Criteriul principal de selecție a fost ca aceste descoperiri să nu aparțină nici epocii bronzului și nici culturii "scitice" (caracterizată de tipurile de arme și de harnașament asociate cu stilul decorativ animalier sau, altfel zis, de "triada scitică"). Terenožkin preia din contribuția lui Jessen definiția și cronologia orizontului Novoèerkassk, asemănările oprindu-se însă aici. Acest orizont ar reprezenta faza finală a "culturii cimmeriene", printre elementele ei definitorii numărându-se, în afară de piesele de harnașament, vârfurile de săgeată de bronz cu două aripioare, tub lung și frunză hexagonală sau rombică, săgețile de os piramidale cu secțiune pătrată sau rotundă, pumnalele de fier cu triunghiuri la gardă și diversele aplici de harnașament decorate mai ales cu spirale și cercuri concentrice. Aceleiași faze îi este atribuită regula înmormântării în decubit lateral sau dorsal cu orientare predominant vestică. Faza timpurie, Èernogorovka, este definită prin asocierea variantelor de psalii cu trei găuri (necunoscute repertoriului "scitic") cu muștiuce cu capete triunghiulare. Inventarul caracteristic acestei faze mai conține pumnale bimetalice cu gardă în cruce, vârfuri de săgeată de bronz cu două aripioare, tub scurt și frunză rombică sau în formă de "coadă de rândunică", vârfuri de săgeată de os cu secțiune rombică sau ovală, cuțitașe curbe și lunule. Spre deosebire de Novoèerkassk, în faza Èernogorovka ar exista, moștenită din epoca bronzului, regula depunerii scheletelor în poziție chircită, orientate mai ales în sector estic. Ambele faze sunt caracterizate de înmormântări secundare izolate, mai rare fiind înmormântările centrale și cele grupate câte două - trei. Această împărțire cronologică se sprijină, pe de o parte, pe periodizarea propusă de Anfimov pentru cultura protomeotică din bazinul Kubanului6, pe de altă parte, pe analogiile central-europene ale pieselor Èernogorovka7. Mormintele fără inventar metalic sunt diferențiate pe faze prin stabilirea unor legături fie cu faza a doua a culturii Èernoles (= Èernogorovka), fie cu grupul Žabotin (= Novoèerkassk) din bazinul mijlociu al Niprului. Datele absolute propuse sunt 900 - 750 a. Chr. pentru Èernogorovka și 750 - 650 a. Chr. pentru Novoèerkassk. Sfârșitul culturii cimmeriene este pus în legătură cu apariția grupurilor timpurii de sciți la nord de Marea Neagră8. Aria ei de răspândire este stabilită după întinderea stepei nord-pontice9.
Modelul prezentat mai sus se individualizează prin două trăsături și, în același timp, carențe metodologice. În primul rând, ideea unei rupturi brutale între lumea cimmerienilor, dezvoltată pe fondul civilizației locale a epocii bronzului, și cultura "scitică", intrusivă, originară în stepele de la nord de Altai, repetă identic versiunea lui Herodot amintită la început. În al doilea rând, termenul de "cultură" are un conținut ambiguu. Acesta poate desemna fenomene strict arheologice (cultura cimmeriană cu cele două faze cronologice), dar are, în același timp, o conotație etnică10. Ambiguitatea a fost moștenită, urmarea fiind că descoperiri din afara stepei nord-pontice, cunoscute după apariția monografiei Kimmerijcy, au fost atribuite "culturii cimmeriene"11.
Contribuțiile care au urmat îndeaproape modelul Herodot - Terenožkin, utilizează cel mai adesea drept argument "suficient" "părerea unanim acceptată a lui A. I. Terenožkin". Din acest motiv prezentarea lor detaliată este inutilă12. Desprinderile pe care le-a cunoscut acest curent de cercetare de schema consacrată, au vizat mai mult chestiuni de amănunt decât de metodă. Ca o completare la tabloul deja conturat, dar nu mai mult de atât, s-a atras atenția asupra existenței în cultura nomazilor nord-pontici, îndeosebi în materialul ceramic, a unei componente vestice, "de origine tracică"13. Brujako explică același fenomen printr-o explozie a motivelor decorative geometrice pe o arie care cuprinde Balcanii, zonele de la nord-vest și nord de Marea Neagră precum și Crimeea, fenomen ce are drept consecință formarea "blocului culturilor traco-cimmeriene cu ceramică decorată geometric"14.
Contribuția lui Leskov are unele puncte comune atât cu ideile lui Terenožkin, cât și cu părerile exprimate de Jessen. Leskov acceptă în linii mari definițiile grupelor Èernogorovka și Novoèerkassk, refuzând totuși să le considere două faze în adevăratul sens. El datează "grupul Èernogorovka - Kamyševaha" de la mijlocul sec. VIII până la începutul sec. VII a. Chr., iar "cercul Novoèerkassk" între sfârșitul sec. VIII și ultimul pătrar al sec. VII a. Chr., considerându-le parțial contemporane15. Acest sincronism este folosit la demontarea ideii, avansate de Terenožkin, a originii străine de teritoriul nord-pontic a sciților. Grupul Èernogorovka - Kamyševaha, "datorită unității sale etnoculturale cu descoperirile srubnaja târzii (Belozerka)", este considerat, din punct de vedere etnic, cimmerian, în timp ce descoperirile Novoèerkassk ar aparține sciților dinaintea campaniilor în Asia Anterioară16.
O. R. Dubovskaja preia și valorifică ideea Jessen - Leskov a contemporaneității Èernogorovka - Novoèerkassk. Ea pornește de la un studiu al distribuției teritoriale a descoperirilor, din care rezultă câteva observații interesante. Constată, în primul rând, diferențe între tipurile ceramice din mormintele de la nord-vest de Marea Neagră, unde apar în principal "cupe lustruite de influență tracică", și cele din mormintele de la nord-est de Marea Neagră, cu amfore bitronconice17. În al doilea rând, morminte Èernogorovka ar exista doar în stepa nord-pontică, în timp ce descoperirile Novoèerkassk din același teritoriu sunt considerate depozite. După Dubovskaja, bronzuri Novoèerkassk apar în morminte numai în aria culturii Èernoles din silvostepa bazinului mijlociu al Niprului sau în mediu cultural protomeotic și Koban în vecinătatea Caucazului. Concluzia ei este că piesele Novoèerkassk reprezintă, în realitate, bunuri de prestigiu vehiculate de purtătorii grupului Èernogorovka și că nu există în stepă un "«strat steril» cronologic și cultural", reprezentat de faza Novoèerkassk și situat între descoperirile Èernogorovka și descoperirile "scitice". Singurul grup etnic existent în stepă, nu se precizează care, este cel care a lăsat mormintele grupului Èernogorovka18.
Acceptarea ideii caracterului special, de obiecte de prestigiu, al inventarului metalic Novoèerkassk a făcut posibilă punerea sub semnul îndoielii a caracterului de grup cultural al orizontului de descoperiri Novoèerkassk din vecinătatea Caucazului19. În același timp, s-a propus și o datare între limite cronologice largi (sec. X - VII a. Chr.) a diverselor componente ale grupului Novoèerkassk. Acesta este pus în legătură cu un orizont cultural-cronologic vast, în care sunt incluse nu numai descoperirile cimmeriene, dar și descoperirile Èernoles, protomeotice și Belozerka târzii, "nivelate în aspectul lor în urma profundei influențe exercitate de cultura cimmeriană propriu-zisă asupra triburilor vecine". Grupul Èernogorovka, cu unele afinități tipologice în cultura "scitică", este considerat intrusiv. Apariția lui la nord de Marea Neagră între sec. X și IX a. Chr. este explicată prin migrația unor grupuri de protosciți, asimilați curând în mediul local cimmerian. Cel de-al doilea val "scitic", originar și el din Siberia Meridională, a adus "triada scitică" și a pus capăt evoluției culturii cimmeriene în sec. VII a. Chr.20.
În arheologia sovietică critica metodei etnoistoriciste și-a făcut apariția abia la începutul deceniului al zecelea. Acest curent insistă pe necesitatea delimitării demersurilor istoric și arheologic. Alekseev, Kaèalova și Tohtas'ev examinează separat sursele grecești și assiriene, făcând o distincție între caracterul mitologic al știrilor despre cimmerienii de la nord de Marea Neagră și informațiile istorice despre cimmerienii și sciții prezenți în Asia Anterioară. Această constatare este folosită ca argument pentru a pune la îndoială orice localizare a cimmerienilor undeva la nord de Caucaz. Partea arheologică a lucrării, cu caracter predominant istoriografic, se sprijină în mare măsură pe concluziile la care a ajuns Dubovskaja. Astfel, se avansează ideea existenței, în locul unei culturi monolit, a patru "formațiuni culturale distincte": Èernogorovka - Dnepropetrovsk (bazinul Niprului), Volga - Don (bazinele Donului și Donețului) și Nursk (bazinul Volgăi)21, identice ca ritual funerar și unele categorii de inventar, exceptând ceramica. Cea de-a patra, Novoèerkassk, diferă de celelalte prin toate categoriile de inventar, dar nu are o localizare geografică clară. Acestea sunt argumentele arheologice utilizate pentru îndepărtarea cimmerienilor din bazinul nordic al Mării Negre22. Modelul Herodot - Terenožkin a fost atacat și dintr-o altă perspectivă. Una din ideile centrale ale acestei concepții este cea a contrastului dintre repertoriul de forme Novoèerkassk și "triada scitică". Un studiu recent reușește, în mare măsură, să urmărească evoluția unor elemente Novoèerkassk printre materialele culturii "scitice" arhaice23.
Majoritatea punctelor de vedere prezentate mai sus au o trăsătură comună. Concepțiile Terenožkin și Leskov, dincolo de divergențele privind atribuirea materialului arheologic, sunt de acord în a îmbrățișa aceeași metodă: ele pun necondiționat semnul egalității între grupuri de descoperiri arheologice și populații menționate de Herodot. Practic din această cauză discuția asupra relației dintre repertoriile de forme Èernogorovka, Novoèerkassk și "scitic" s-a transformat într-o dispută dintre "migraționiști" și "autohtoniști".


* * *

Din cele expuse rezultă, desigur, necesitatea renunțării la metoda atribuirii și definirii culturale prin raportare la o imagine dedusă din sursele literare. Este, de asemenea, obligatoriu să vedem pe ce argumente strict arheologice se poate sprijini existența "culturii cimmeriene", "culturii prescitice târzii", "a nomazilor timpurii" sau oricum altfel ar mai fi denumită. Altfel spus, este necesar de stabilit dacă formele definitorii ale "culturii cimmeriene" se află într-o relație cu o anumită zonă geografică, cu un anumit tip de practici funerare și cu un segment cronologic clar delimitat24.
"Cultura cimmeriană" este constituită dintr-un grup de descoperiri funerare, la care se adaugă colecțiile de piese de harnașament și arme fără context și câteva descoperiri considerate depozite.
Mă voi opri mai întâi la acestea din urmă. Asemenea descoperiri se cunosc în aria "culturii cimmeriene" la Aksaj (Lista: 2), Kamenka - Dneprovskaja (Lista: 43), Novoèerkassk (Lista: 74), Preobražennoe (Lista: 91) și Purcari (Lista: 93)25. Cu excepția descoperirii de la Kamenka - Dneprovskaja, care este cunoscută dintr-o săpătură, ele sunt descoperiri fortuite. De asemenea, în afara descoperirii de la Novoèerkassk, toate celelalte provin din tumuli. Este un amănunt ce poate pune la îndoială caracterul care le-a fost atribuit. Problema poate fi abordată și din altă perspectivă. La o vreme mai timpurie, în aria UFK s-a observat un fenomen de excludere reciprocă între categoriile de piese care se depuneau în morminte și, respectiv, în depozite26. Comparația între înmormântările și așa - zisele depozite din zona în discuție sugerează mai degrabă contrariul. Depozitele de la Preobrežennoe (piese de harnașament și colier), Rodionovka (muștiuc de zăbală și lance), Aksaj (piese de harnașament și lance) și Novoèerkassk (topor, piese de harnașament, sulă, tipar de săgeți) se localizează în zone în care piesele de harnașament se depuneau cel mai frecvent în morminte și unde nu lipsesc nici inventarele funerare cu unelte sau podoabe. Descoperirea de la Purcari apare cu totul izolată într-o zonă în care predomină inventarele funerare ceramice. Din aceste motive se poate considera că la începutul epocii fierului în stepa nord - pontică alte depuneri intenționate decât cele cu caracter strict funerar nu constituie o practică curentă27. Caracterul "prestigios" al pieselor Novoèerkassk nu rezultă implicit din depunerea lor în depozite, ci chiar din prezența lor în morminte și, nu în ultimul rând, din circulația lor pe arii extrem de largi. De altfel, acest caracter poate fi extins, cu același succes, și la inventarul metalic Èernogorovka.
Din cartarea descoperirilor Èernogorovka - Novoèerkassk se remarcă, pe de o parte, concentrarea lor maximă pe cursurile unor râuri (Nistru, Bug, Nipru, Don și Doneț) și în imediata vecinătate a marilor lacuri de acumulare. Pe de altă parte, între aceste concentrări există zone întinse în care asemenea descoperiri nu sunt cunoscute sau sunt extrem de rare. Această fragmentare se explică prin ponderea foarte mare a săpăturilor de salvare, legate fie de amenajarea lacurilor amintite, fie, mai recent, a sistemelor de irigație din sudul Basarabiei și Ucrainei (Harta I).
Descoperiri de caracter "stepic" sau "cimmerian" sunt cunoscute, totodată, pe un teritoriu care depășește cu mult chiar și limitele actuale ale stepei. Să urmărim mai întâi distribuția principalelor categorii de piese considerate drept elemente definitorii pentru cultura cimmeriană.
Mai întâi de toate se remarcă, aproape fără excepție, extrema raritate a acestora în chiar aria de răspândire a "culturii cimmeriene propriu-zise". Muștiuce cu capete triunghiulare (Tab. 2/1) se cunosc doar în trei puncte situate la nord de Marea Neagră, ele fiind, comparativ, mai bine reprezentate în ariile culturilor protomeotică și Koban din vecinătatea Caucazului de Nord. Muștiucele cu inele duble la capete (Tab. 2/2) sunt inegal răspândite în principal între bazinul Niprului și bazinul Terekului, cu două zone de concentrare. O primă zonă se suprapune cu arealul culturii Èernoles, a doua se localizează în ariile culturilor protomeotică și Koban. Cele mai vestice asemenea apariții sunt cunoscute în două necropole ale grupului Șoldănești din bazinul mijlociu al Nistrului (Harta II). Din cartarea variantelor de psalii cu trei găuri (Tab. 2/3-5) și a tipului cu trei verigi (Tab. 2/6) rezultă o distribuție a acestora în bazinele nordic și estic ale Mării Negre asemănătoare cu distribuția tipurilor de muștiuce (Hărțile III - IV). Lunulele (Tab. 2/7-9), aplicile discoidale (Tab. 2/10) și cele în formă de coif (Tab. 2/11) urmează răspândirea zăbalelor (Harta V). Verigile cu opritor de frâu (Tab. 2/12-16), prezente sporadic la nord de Marea Neagră, sunt, în schimb, frecvent întâlnite în morminte protomeotice și Koban (Harta VI). Unele tipuri de piese de harnașament "ponto - caucaziene" se regăsesc în bazinul vestic al Mării Negre, acestea fiind psaliile cu trei găuri, lunulele, ambele tipuri de aplici și verigile cu opritor de tip Aksaj (Tab. 2/12). De altfel, majoritatea psaliilor de tip Kamyševaha și Malaja Cimbaka sunt cunoscute în bazinul mijlociu al Dunării (Harta VII)28. Limita estică de răspândire a garniturilor de harnașament "cimmeriene" poate fi fixată, în stadiul actual al cercetării, în depresiunea Minusinsk de la nord de munții Altai, unde, în tumulii de la Aržan, sunt prezente muștiuce cu capete triunghiulare și psalii de tip Èernogorovka29.
O răspândire pe arii extrem de largi și, totodată, practic o absență în stepa nord-pontică se constată și în cazul pumnalelor și spadelor "cimmeriene". Tipul cu gardă dreaptă orizontală (Tab. 3/1-2) este prezent într-un singur mormânt propriu-zis "cimmerian", alte câteva piese provin din mediu Èernoles30. În schimb, are o prezență semnificativă în vecinătatea Caucazului și în Europa Centrală în mediu UFK final. Tipului cu triunghiuri la gardă (Tab. 3/3-4) îi aparțin două exemplare de la nord de Marea Neagră și un altul localizat în Bulgaria. Cele mai multe piese asemănătoare, de tip așa-numit Kabardino - Pjatigorsk, provin din nordul Caucazului (Hărțile VIII - IX). Grupul cel mai nordic de spade "cimmeriene" este cunoscut în mediul culturii Ananino din bazinul superior al Volgăi31. Mai frecvente în mormintele Èernogorovka - Novoèerkassk sunt vârfurile de săgeți de os cu secțiune rombică, ovală, pătrată sau rotundă (Tab. 3/5-7), cele de bronz cu cap rombic, oval sau hexagonal (Tab. 3/8-10)<32 și cele de bronz cu frunza în "coadă de rândunică" (Tab. 3/11). Aria generală de răspândire a acestora, de asemenea, depășește limitele stepei nord-pontice. În nord-estul Bulgariei piese de bronz cu frunză rombică se cunosc la Belogradec (Lista: 143) și Carevbrod (Lista: 145). În bazinul mijlociu al Niprului, alături de săgețile din mormintele "cimmeriene", exemplare de aceleași tipuri provin și din așezările Èernoles de la Adamovka (Lista: 136), Basovka (Lista: 142) și Subbotovo (Lista: 210). La est de Marea Neagră, tipurile menționate sunt conținute adesea în inventarele funerare protomeotice și Koban. Variante ale vârfurilor de săgeți cu două aripioare și frunză rombică sau ovală se cunosc și la sud de Marea Neagră, într-un mormânt "scitic" timpuriu de la Imirler (Turcia)33 (Harta X).
Situația se prezintă diferit sub unele aspecte în ceea ce privește distribuția geografică a tipurilor ceramice. Borcanele (Tab. 4/1) au o răspândire relativ uniformă din bazinul Nistrului până în bazinul Niprului, în ariile culturale învecinate, Saharna - Solonceni și, mai ales, Èernoles, ele fiind, de asemenea, o categorie frecvent semnalată34. Amforele globulare (Tab. 4/2-3) sunt prezente în două exemplare în bazinul Niprului și al râului Moloènaja, analogiile lor găsindu-se în necropola hallstattiană de la Stoicani și mai departe spre vest în aria grupului Mezöcsát - Füzesabony35. Amforele bitronconice (Tab. 4/4), cele de tip Zvoneckoe (Tab. 4/5) și cele de tip Bol'šaja Belozerka (Tab. 4/6) se găsesc preponderent în morminte localizate la răsărit de bazinul Bugului. Acestea din urmă își limitează răspândirea doar la bazinul Niprului. Amforele bitronconice și cele de tip Zvoneckoe sunt singurele categorii ceramice întâlnite și în morminte din bazinul Donului. Singura amforă bitronconică dintr-un mormânt "cimmerian" de la vest de Nipru este cea de la Kalinovka (Lista: 41). Bolurile (Tab. 4/7-8) constituie categoria ceramică cea mai frecventă în mormintele din bazinul Nistrului și sudul Basarabiei. Apariția lor este doar sporadică în bazinele Bugului și Niprului (Harta XI). Cupele (Tab. 4/9-10) sunt uniform răspândite din sudul Basarabiei până pe Nipru. Ceștile cu toartă supraînălțată, uneori cu buton, (Tab. 4/11-12) și cănile (Tab. 4/13-14) sunt practic necunoscute în morminte "cimmeriene" la răsărit de bazinul Nistrului, excepția constituind-o cana descoperită la Aleksandrija (Lista: 3) (Harta XII).
Decorul vaselor discutate este realizat deopotrivă în tehnica impresiunilor (așa-zis "pseudo-șnurat") și în cea a inciziei, uneori asociată cu incrustație cu pastă albă. Motivele folosite în cazul primei tehnici sunt: benzile cu linii oblice mărginite de linii orizontale (Tab. 5/1), benzile compuse din linii paralele în zig-zag (Tab. 5/2) și, ca motive asociate, cercurile unite cu linii tangente (Tab. 5/7) și șirurile de "S"- uri (Tab. 5/8). Motivele incizate sunt reprezentate prin liniile paralele în zig-zag (Tab. 5/3), benzile umplute cu triunghiuri și fâșii hașurate (Tab. 5/4), carourile hașurate alternativ în "tablă de șah" (Tab. 5/5) și compoziții cruciforme din triunghiuri sau benzi frânte hașurate cu vârfurile alăturate (Tab. 5/6).
Deopotrivă în repertoriul de forme și în decor, în olăria "cimmeriană" sunt prezente stiluri cu o difuziune largă în bazinul Mării Negre la începutul epocii fierului. Grupului Pšenièevo din nord-estul peninsulei Balcanice îi sunt caracteristice ornamente incizate sau imprimate compuse din benzi în zig-zag, benzi cu hașuri oblice, "table de șah", șiruri de "S"-uri și cercuri unite cu linii36. Grupul Babadag din bazinul inferior al Dunării cunoaște în faza a II-a decorarea vaselor cu linii paralele în zig-zag și cercuri cu linii tangente37. Din repertoriul ceramic Cozia fac parte cești cu toartă supraînălțată și buton, precum și motive decorative cum sunt benzile în zig-zag și cele hașurate, "tabla de șah", mai rar cercurile unite cu linii38. Printre materialele Saharna - Solonceni și Èernoles (Neporotov) din bazinul mijlociu al Nistrului își au cele mai multe analogii bolurile și ceștile cu sau fără buton pe toartă. În aceleași două grupuri de descoperiri se regăsește întregul repertoriu al decorului ceramic "cimmerian"39. Așezări și necropole Èernoles târzii sau Žabotin din bazinul mijlociu al Niprului furnizează și ele un material în multe privințe asemănător: cupe cu pereții arcuiți sau cu gât cilindric, cești cu torți supraînălțate și decoruri ce folosesc motive cruciforme, "tabla de șah", linii în zig-zag și diverse compoziții cu triunghiuri și benzi hașurate. În materialul ceramic Èernoles au analogii și amforele de tip Zvoneckoe (Tab. 4/5), specifice mormintelor din bazinele inferioare ale Niprului și Donului40. Acest tip poate fi, de asemenea, comparat cu vase de bronz din aria culturii Koban41. Amforele bitronconice și utilizarea triunghiurilor hașurate ca și a șirurilor de "S"- uri în decor sunt proprii și repertoriului ceramic Basarabi42. Vase asemănătoare sau chiar identice cu cănile din tumulii de la Aleksandrija (Lista: 3) și Roșcani (Lista: 97) sunt prezente deopotrivă printre materialele culturilor Basarabi și Ferigile43 (Hărțile XI, XII și XIII).
Din studiul distribuției materialului se desprinde o primă concluzie: elementele considerate definitorii pentru "cultura cimmeriană", în special piesele metalice, nu se circumscriu unei arii geografice clar delimitate. De asemenea, ele nu pot fi legate de o singură cultură, prezența lor fiind semnificativă la vest de stepa nord-pontică în medii culturale UFK târziu și Basarabi - Șoldănești, la nord în medii Èernoles - Žabotin și Ananino, la sud și est în medii protomeotic, Koban și Aržan. În cazul unor categorii de arme aria poate fi extinsă și la bazinul sudic al Mării Negre. În ceea ce privește tipurile ceramice se constată un tablou al răspândirii geografice diferit de cel al harnașamentului și armelor. Alături de unele categorii restrânse teritorial (bolurile în bazinul Nistrului, amforele de tip BoŸšaja Belozerka în bazinul Niprului), în mormintele discutate există forme și decoruri de vase întâlnite de la gurile Dunării până pe Nipru, iar în cazul amforelor bitronconice și în bazinul Donului. Acestea aparțin unor specii ceramice comune mai multor culturi de la începutul epocii fierului, localizate din nord-estul Balcanilor până în silvostepa ucraineană. În același timp, bazinele Niprului și Donului se individualizează mai ales prin prezența unor inventare metalice, dar și ceramice, care le pun în legătură fie cu grupuri culturale dintre Marea Neagră și Marea Caspică, fie cu zona central-europeană, legături manifestate mai slab la grupurile de morminte de pe Nistru și Bug.
Definirea unei culturi arheologice este desigur condiționată și de posibilitatea stabilirii unui standard funerar. Ar trebui, prin urmare, să putem urmări o practică funerară constantă pe întreg teritoriul dintre gurile Dunării și Volga.
Ritul funerar caracteristic al mormintelor Èernogorovka - Novoèerkassk este inhumația. O altă trăsătură caracteristică este prezența în proporție covârșitoare a înmormântărilor tumulare secundare. Excepția de la această regulă generală o constituie mormântul plan de incinerație de la Butenki (Lista: 15)44.
Amenajările funerare întâlnite pe ansamblul zonei amintite aparțin următoarelor tipuri:
    1. Gropi simple cu contur oval sau rectangular.
    2. Gropi cu nișă; frecvent intrarea în nișă este închisă cu lespezi și bârne.
    3.1. Gropi cu acoperiș de lemn sprijinit pe pari.
    3.2. Gropi cu treaptă și acoperiș.
    4. Camere mortuare de bârne.
Tipurile 2 și 3 apar frecvent asociate cu practica umplerii părții superioare a gropii cu bolovani.
Morminte în gropi simple sunt prezente în întregul arial discutat. Se remarcă frecvența lor mai mare, comparativ cu alte tipuri de amenajări, în bazinul Nistrului și în sudul Basarabiei. Gropile cu nișă constituie tipul cel mai des întâlnit printre mormintele din bazinul Bugului și din zona limanului Berezan, sunt prezente în proporție relativ mare în bazinul inferior al Niprului și apar sporadic în bazinele Nistrului și Donului. Morminte cu acoperiș sprijinit pe pari se cunosc în principal în bazinul Niprului, există în număr mic în bazinele Donului și Nistrului, dar lipsesc în grupul de pe Bug. Răspândirea mormintelor cu acoperiș pe treaptă, reduse numeric, se limitează exclusiv la bazinul inferior al Niprului. Mormintele cu cameră mortuară, în general slab reprezentate, se distribuie uniform între gurile Dunării și Donul Inferior, incluzând și Crimeea (Harta XIV).
În ansamblu, inventarele funerare sunt constituite din depuneri ceramice, adesea în asociere cu vase de lemn și ofrande alimentare (de regulă oase de ovicaprină), arme, instrumente, piese de podoabă și piese de harnașament. Armele și instrumentele, împreună cu podoabele, fac parte din categoria pieselor de port, aceasta rezultând din poziția lor față de schelet, atunci când este descrisă. Din repartiția teritorială a categoriilor menționate rezultă, totuși, diferențe ușor sesizabile de la un bazin hidrografic la altul. Dacă, pe de o parte, este evidentă raritatea mormintelor cu inventare metalice în bazinele Nistrului și Bugului, aceasta este, pe de altă parte, zona în care apar cu o extraordinară frecvență inventarele funerare constituite exclusiv din ofrande ceramice. Același tip de comportament este cunoscut mult mai rar în bazinul Niprului și cu totul izolat în bazinul Donului (Harta XV). Dintre cele patru bazine hidrografice discutate aici, prezența armelor este cu totul nesemnificativă doar în grupul de morminte de pe Bug și relativ slab reprezentată în bazinul Nistrului. Mormintele cu piese de harnașament sunt răspândite aproape exclusiv în bazinele Donului și Niprului. În același timp, comparând între ele doar ultimele două bazine menționate, se constată și un alt gen de diferențiere regională. Chiar dacă practica de a depune arme și piese de harnașament există în amândouă zonele, aceste categorii ajung împreună în morminte doar în bazinul Niprului și, ca regulă constantă, separat în bazinul Donului45 (Harta XVI).
În bazinul Niprului și în Crimeea prezența asociată a armelor și pieselor de harnașament sau doar a pieselor de harnașament este semnalată fie în morminte cu cameră mortuară, așa cum este cazul la Balki - M.5 (Lista: 10), Konstantinovka - T.376 și T.377 (Lista: 50), Nosaèevo (Lista: 72) și Zol'noe (Lista: 131), fie în morminte cu structuri radiale din bârne sub mantaua tumulilor, ca la Kvitki (Lista: 60) și Konstantinovka - T.37546. Inventarele mormintelor în cameră mortuară de la Balki - M.2 (Lista: 10) și Ryžanovka - T.5 (Lista: 98) conțineau arme, fără a fi prezente și garnituri de harnașament. Categoriile de arme prezente în mormintele discutate sunt săgețile, lăncile și pumnalele. Arme - fie spade, fie săgeți - mai sunt cunoscute în morminte cu acoperiș pe pari, la Kislièevatoe (Lista: 47) și Velikaja Aleksandrovka (Lista: 121), și într-un mormânt în groapă simplă de la VasiŸevka T.1-M.3 (Lista: 119). Mormintele cu acoperiș pe treaptă și cele în nișă, de regulă, nu conțin arme, acestea din urmă cu o excepție la Aleksandrija (Lista: 3), de unde provin vârfuri de lance. Instrumentele, cute și/sau cuțitașe, însoțesc schelete depuse în morminte fără preferință pentru vreun anume tip de amenajare. În schimb, piesele de podoabă (aplici, inele de buclă, saltaleone), atunci când sunt confecționate din aur sau argint, apar doar în morminte cu cameră mortuară, la Balki-M.2 și M.5 (Lista: 10) și Dimitrovo (Lista: 25), într-un mormânt cu structură radială din bârne de la Kvitki (Lista: 60), sau în morminte cu acoperiș pe treaptă, la Œvovo (Lista: 66) și Sofievka-M.1 (Lista: 105). Aceleași tipuri de podoabe, însă de bronz, la care se adaugă brățările, se cunosc și în morminte cu groapă simplă sau cu nișă.
Comparativ cu bazinul Niprului, o altă situație a distribuției tipurilor de inventare în funcție de tipurile de amenajări ale mormintelor se constată în bazinele Bugului și Nistrului. Majoritatea înmormântărilor din grupul de pe Bug au fost efectuate în gropi cu nișă, ele conținând, de obicei, numai depuneri ceramice, rar asociate cu vase de lemn. Spre deosebire de bazinul Niprului, din mormintele cu acest tip de amenajare provin doar excepțional instrumente, de la Kalinovka (Lista: 41) (cute, cuțitaș, ciocan), și podoabe, de la Limancy (Lista: 61) (saltaleoni). Mormântul în cameră mortuară de la Novopetrovka (Lista: 75) se apropie de cele de acest tip din bazinul Niprului prin prezența vârfurilor de săgeți și a podoabelor de aur (inel de buclă, brățară), dar nu conține piese de harnașament.
Tipul cel mai răspândit de înmormântare din bazinul Nistrului și sudul Basarabiei este reprezentat de mormintele în gropi simple cu inventar exclusiv ceramic. Sunt reduse numeric înmormântările la care se constată un alt tip de comportament funerar. Morminte în cameră mortuară se știu la Berezki (Lista: 11), Căușeni (Lista: 17) și Suvorovo T.6 (Lista: 111), cu nișă la Butor (Lista: 16), Krasnoe T.1-M.7 (Lista: 55), Roșcani (Lista: 97) și Suvorovo T.5-M.2 (Lista: 111), cu acoperiș pe pari la Gura - Bâcului (Lista: 34) și Semenovka (Lista: 103). Spade au fost depuse în mormântul cu cameră mortuară de la Berezki și într-un mormânt fără amenajare precizată de la Suvorovo (T.5-M.1). Vârfuri de săgeți se cunosc, spre deosebire de bazinul Niprului, doar în morminte în gropi simple, la Novosel'skoe M.4 (Lista: 76) și Parcani T.178 (Lista: 84). Singulară în aria vestică a descoperirilor Èernogorovka - Novoèerkassk, este prezența unui topor în mormântul menționat de la Căușeni. Se remarcă preferința pentru depunerea instrumentelor (cute, cuțitașe) și podoabelor (inel de buclă, brățară) fie în morminte cu amenajări de lemn, fie în morminte cu nișă. La fel ca în bazinul Bugului, nu se cunosc inventare funerare care ar conține vârfuri de lănci sau piese de harnașament47.
Pentru o comparație de același fel cu mormintele din bazinul Mării Azov nu există decât puține amenajări menționate. Mormântul în cameră mortuară de la Alitup (Lista: 6) conținea doar ceramică, situație necunoscută în celelalte zone discutate. Inventarele mormintelor cu nișă pot să conțină fie numai ofrandă ceramică, la Kremenevka T.3-M.9 (Lista: 57), fie numai podoabe, ca la Kojsug (Lista: 49) sau ofrandă ceramică asociată cu săgeți la Zimogor'e (Lista:129). Această categorie de arme reapare în mormintele cu acoperiș pe pari de la Vasil'evka (Lista: 120) și Verhnepodpol'nyj (Lista: 123), în ultimul caz asociată cu un topor.
Răspândirea "cercului de forme Novoèerkassk" și a practicilor funerare de care este legat a fost pusă pe seama existenței unei caste de războinici care adoptă un stil de comportament similar între Terek și gurile Dunării48. Această apreciere poate fi, totuși, nuanțată. În culturile Koban și protomeotică din zona subcaucaziană există, alături de alte grupe rituale, un grup de înmormântări caracterizat de asocierea armelor și harnașamentului de tip Èernogorovka sau Novoèerkassk. Astfel de inventare funerare provin de la Alekseevskij (Lista: 137), Dubovaja Rošèa (Lista: 149), Kislovodsk - "Berezovka" (Lista: 169), "Eèkivaš (Lista: 170), "Kaban - Gora" (Lista: 171), "Mebel'naja Fabrika" (Lista: 174), "Sultan - Gora" (Lista: 176), Lermontov (Lista: 183), Novosvobodnaja - "Fars" (Lista: 194), Pjatigorsk (Lista: 201) ș. a.. Categoriile de arme depuse cu regularitate sunt spadele sau pumnalele, săgețile și lăncile. Acest grup de morminte se remarcă, totodată, în aria culturii Koban, prin preferința pentru utilizarea cistelor de piatră. În aria culturii protomeotice, în mormintele tumulare de la Kabehabl' - "Uašhitu" (Lista: 163), Krasnodarskij - "Èišho" (Lista: 178), Krasnodarskij - "Pšiš" (Lista: 180) și Novosvobodnaja - "Klady" (Lista: 195) sunt prezente zăbale de tip Èernogorovka sau Novoèerkassk, aplici de harnașament și verigi cu opritor de frâu, mai rar arme. Descoperirile de la Kabehabl' - "Uašhitu" și Novosvobodnaja - "Klady" se remarcă și prin poziția funcțională a harnașamentului la caii înmormântați. Datorită acestei împrejurări verigile cu opritor au putut fi interpretate ca piese de car49. Prezența fie a unor schelete întregi de cai, fie a unor părți de schelet (craniu, copite) cu harnașament în poziție funcțională a mai fost semnalată în mediu protomeotic și Koban la Kubanskij (Lista: 181), Nikolaevskoe (Lista: 193), Seržen'-Jurt (Lista: 205), Tereze (Lista: 213) și Zandak (Lista: 221). Este, de asemenea, caracteristic culturii protomeotice obiceiul instalării, de regulă pe tumuli, a stelelor antropomorfe cu reprezentări de arme și instrumente Èernogorovka - Novoèerkassk (pumnal, arc, tolbă cu săgeți, cute): Armavir (Lista: 140), Kyzburun (Lista: 182), Ust'-Labinsk (Lista: 217) și Zubovskij (Lista: 223). De "cercul" de morminte discutat se leagă și o categorie de piese considerate fie importuri, fie imitații după prototipuri assiriene. Printre acestea se numără coifurile conice de bronz cu apărători de obraz de la Kislovodsk - "Klin Jar" (Lista: 172), Faskau și Verhnjaja Rutha50 și fragmente de platoșe de bronz ca cele de la Kabehabl' - "Uašhitu" (Lista: 163), Kislovodsk - "Industrija" M.451 sau "Kaban-Gora" (Lista: 171). Kozenkova și Kossack explică printr-o influență de la sud de Caucaz și utilizarea unor elemente decorative cum sunt simbolurile solare, cele cruciforme, reprezentările de animale cu capul răsucit și tehnica decorării policrome52.
Având în vedere compoziția practic identică a inventarelor mormintelor cu cistă din vecinătatea Caucazului cu cea a inventarelor mormintelor în cameră mortuară din bazinul Niprului, se poate admite aceeași semnificație pentru ambele tipuri de amenajări. Tumulul de la Kabehabl' - "Uašhitu" (Lista: 163) prin tipul de amenajare este comparabil cu mormintele cu structuri radiale de bârne din bazinul Niprului. La nord de Marea Neagră oase de cal au fost găsite în bazinul Niprului în două morminte cu cameră mortuară, la Balki M.5 (Lista: 10) și la Nosaèevo (Lista: 72), precum și în bazinul Donului, în tumulii de la Aksaj (Lista: 2) și Birjukovo (Lista: 12). Stele antropomorfe cu reprezentări de arme se cunosc în Crimeea, la Celinnoe (Lista: 18), în bazinul Niprului - la "Dneprogess" (Lista: 26), Krivoj Rog (Lista: 58), Zolotaja Balka (Lista: 130) - și în bazinul Bugului, la Konstantinovka (Lista: 51) și "OŸbija" (Lista: 79). Practicarea acestui obicei nu a fost constatată în bazinul Donului. Aria lui generală de răspândire include, totuși, la nord cultura Ananino din bazinul Volgăi53. Dintre piesele de harnașament de la Nosaèevo (Lista: 72) fac parte catarame, care au fost comparate cu piese reprezentate pe reliefuri assiriene din vremea lui Sargon II (722-705 a. Chr.) și Assurbanipal (668-626 a. Chr.)54. Datarea lor poate fi chiar mai timpurie, judecând după analogiile din perioada lui Tiglatpalasar III (745-727 a. Chr.)55. Asemănătoare cataramelor de la Nosaèevo sunt pandantivele unui muștiuc de zăbală din tumulul de la Kvitki (Lista: 60). Tehnica decorării policrome a unor piese de aur este documentată la nord de Marea Neagră prin aplicile de la Balki M.2 (Lista: 10) și Kvitki (Lista: 60). Decorul de pe o teacă de aur de la Kvitki și cel de pe o aplică de os de la Nosaèevo au analogii atât urartiene din vremea lui Argišti I (780-760 a. Chr.), cât și assiriene contemporane cu Sargon II (721-705 a. Chr.)56. Tehnica decorului policrom asociată cu motive cruciforme apare și pe aplici de os în tumulul de la Zol'noe (Lista: 131). Astfel, difuziunea în zona nord-pontică a tehnicior și motivelor decorative urarto-assiriene se restrânge la bazinul Niprului și Crimeea, unde se află în legătură cu mormintele cu arme și piese de harnașament în cameră mortuară. La est, ca și la vest de zona precizată, în aria "culturii cimmeriene" descoperiri similare nu se cunosc. În bazinul Donului, rezultatul indirect al unei influențe de la sud de Caucaz ar putea să-l constituie prezența verigilor cu opritor, dacă le vom considera piese de car. În bazinul vestic al Mării Negre pătrunderea modelului funerar discutat este dovedită de descoperirile din tumulii de la Belogradec - "Ptièata Mogila" (Lista: 143) și Carevbrod (Lista: 145). De asupra mormântului în cameră mortuară de la Belogradec a fost descoperită o stelă antropomorfă cu reprezentări de arme, iar inventarul său conținea săgeți, o spadă cu triunghiuri la gardă și o teacă de aur cu decor policrom. Din mormântul de la Carevbrod provin vârfuri de săgeată cu două și trei aripioare, un vârf de lance, o spadă fără gardă și o zăbală cu muștiuc fix cu analogii la Konstantinovka T.376 (Lista: 50) și Krasnodarskij - "Èišho" (Lista: 178).
Prin urmare, există o zonă în care se utilizează același model de reprezentare în ceremoniile funerare a statutului social și care cuprinde bazinele Kumei, Terekului, Kubanului, Crimeea și bazinul Niprului (morminte în cistă, în cameră mortuară de bârne sau cu structură radială de bârne; prezența asociată în morminte a armelor și garniturilor de harnașament Èernogorovka - Novoèerkassk și a pieselor de factură assiriană sau urartiană; înmormântări de cai; instalarea de stele antropomorfe). Este posibil, așa cum rezultă din cartări (Hărțile XIV și XVI), ca difuziunea respectivului model să se fi produs dinspre Caucaz spre teritoriile de la nord de Marea Neagră prin peninsula Kerè. Este însă mai greu de dovedit că importurile assiriene apar la nord de Caucaz în urma invaziilor populațiilor de călăreți războinici în zona urarto-assiriană57. Ideea este, pe de o parte, contrazisă și de datarea mai timpurie a unor asemenea importuri în raport cu evenimentele la care s-au făcut referiri. Pe de altă parte, contextele arheologice din care provin aceste importuri sugerează, mai curând, ideea imitării în ariile protomeotică și Koban a unui comportament propriu elitei războinice din Urartu și Assiria. Fenomenul s-a reflectat în practicile funerare. Pătrunderea acestui model mai la vest de zona descrisă a fost sporadică, în timp ce în bazinul Donului el este prezent doar prin unele din elementele sale (depunerea în morminte a garniturilor de harnașament și a cailor).
La fel ca în chestiunile legate de definițiile culturale, influența modelului de abordare etnoistoricist s-a făcut simțită și în domeniul cronologiei. Este, mai ales, cazul schemei de periodizare elaborate de Terenožkin pentru grupele de descoperiri nord-pontice: ideea existenței existenței unor orizonturi cronologice "impermeabile" - "prescitic" (cu fazele Èerogorovka și Novoèerkassk) și "scitic" - reformulează, de fapt, ideea unui schimb brutal de populație. Contestarea acestei concepții a plecat, de asemenea, de la o premiză: coexistența ambelor grupe etnice la nord de Marea Neagră, fiecare identificat fie cu grupul Èerogorovka, fie cu grupul Novoèerkassk. Periodizarea lui Terenožkin a fost preluată și în afara școlii arheologice sovietice, reproșândui-se, însă, datele absolute mult prea coborâte față de cronologia descoperirilor similare din bazinul dunărean. Într-o încercare de conectare a cronologiei nord - pontice la cea central - și sud-est - europeană, G. Kossack extinde cronologia elaborată de B. Hänsel pentru grupele hallstattiene din bazinul Dunării Inferioare la descoperirile Èernoles și Žabotin. Acest argument împreună cu datarea bronzurilor "cimmeriene" central - europene cel mai târziu în perioada de sfârșit a UFZ au sugerat situarea grupelor Èerogorovka și Novoèerkassk între limitele sec. X și VIII a. Chr. Începutul "culturii scitice arhaice" este fixat de Kossack în jurul anului 700 a. Chr58. Cronologia propusă de Kossack a determinat reconsiderarea în arheologia post-sovietică a datării descoperirilor scitice timpurii. Însă, paradoxal, acest demers a mers mână în mână cu adoptarea, într-o altă formă, a modelului aplicat deja "culturii cimmeriene". Pe de o parte, a fost pusă la îndoială identitatea dintre grupul Èernogorovka - Novoèerkassk și cimmerienii istorici. Pe de altă parte totuși, o mai veche idee a lui Jessen a fost transpusă în termeni etnici: atât sciții, cât și cimmerienii cunoscuți din sursele assiriene au fost identificați cu purtătorii "culturii arhaice scitice". Din acest motiv a fost considerată firească stabilirea unei conexiuni între cronologia descoperirilor arheologice și cronologia evenimentelor din ultimii ani ai sec. VIII a. Chr. de la granițele Assiriei. Prezența la sud de Caucaz a unor descoperiri cu analogii în faza II a "culturii arhaice scitice" de la nord de Caucaz este, astfel, explicată prin activitatea militară a cimmerienilor între anii 720-714 a. Chr. Din această ipoteză, de fapt, au decurs logic alte câteva presupuneri: anterior acestor evenimente, faza II a "culturii arhaice scitice" trebuie să fi existat deja; prin urmare, faza timpurie s-ar putea data chiar de la mijlocul sec. VIII a. Chr., iar descoperirile Èernogorovka - Novoèerkassk iau sfârșit înainte de această dată59. La drept vorbind, există tot atâtea temeiuri pentru a asimila indiferent care populație menționată de izvoarele orientale cu descoperiri "stepice" din Asia Anterioară, pe cât de puține sunt cele pentru ai identifica pe cimmerieni cu descoperirile Èernogorovka - Novoèerkassk. O migrație care ar fi traversat Caucazul de Nord trebuie mai întâi demonstrată. Totodată, dacă acceptăm și pentru grupul descoperirilor "scitice arhaice" faptul că elementele assiriene din stepă reprezintă mai curând obiecte de prestigiu cu largă circulație, decât prăzi de război, trebuie, de asemenea, să admitem că datarea "arhaicii scitice" este independentă de cronologia evenimentelor descrise de sursele literare assiriene.
Cu toate acestea, rămâne insuficient lămurită relația cronologică dintre repertoriul de forme "cimmeriene" și cel al formelor "scitice" timpurii, având în vedere prezența unor elemente definitorii ale "culturii scitice arhaice" în contexte Èernogorovka - Novoèerkassk și, invers, evoluția unor elemente Èernogorovka - Novoèerkassk până în faza II a "culturii scitice arhaice". Vârfuri de săgeți cu trei aripioare, caracteristice îndeosebi fazei II a "culturii scitice arhaice", se cunosc în inventarele mormintelor de la Konstantinovka T.376 (Lista: 50) (în asociere cu o zăbală cu muștiuc fix și ceramic㠎abotin), Nosaèevo (Lista: 72) (asociat cu harnașament tipic Novoèerkassk și săgeți cu două aripioare) și Carevbrod (Lista: 145) (în asociere cu o zăbală cu muștiuc fix, săgeți cu două aripioare și o amforă canelată de aspect basaraboid). Complexul de la Pjatigorsk - "Lermontovskij raz"ezd" (Lista: 201) asociază un akinakes din aceeași serie tipologică cu piesa timpurie de la Tli - M.8560, un muștiuc cu inele duble, psalii cu trei inele și verigi cu opritor de frâu, caracteristice cercului de descoperiri Novoèerkassk din zona subcaucaziană. Mormântul din tumulul 2 de la Žabotin (Lista: 133), pe lângă un muștiuc cu inele duble și altul cu capete triunghiulare, conținea psalii și aplici de os cu decor animalier61. În același timp, muștiuce de bronz cu capete triunghiulare, definitorii pentru faza Èernogorovka, sunt cunoscute în toate fazele "culturii scitice arhaice", suferind ușoare modificări, iar exemplare de fier "cu capetele în formă de scară de șa" există în morminte ale ultimelor două faze. Muștiuce cu inele duble la capete, definitorii pentru faza Novoèerkassk, există și în faza II a "culturii scitice arhaice", realizate însă din fier. Vârfuri de săgeată de bronz cu două aripioare și frunză rombică sau ovală caracterizează faza I a "culturii scitice arhaice", fiind înlocuite în faza următoare de cele cu trei aripioare62.
Prezența elementelor "scitoide" în descoperirile de la Konstantinovka T.375 (Lista: 50), Žabotin T.2 (Lista: 133), Alekseevskij (Lista: 137) și Pjatigorsk - "Lermontovskij raz"ezd" (Lista: 201) i-au determinat pe Kossack și Medvedskaja să le dateze în faza timpurie a "culturii scitice arhaice". Spre deosebire însă de Terenožkin și Kossack, Medvedskaja nu exclude posibilitatea unei contemporaneități măcar parțiale între orizontul Novoèerkassk și faza I a "culturii scitice arhaice"63. Această sincronizare, susținută de asocierea frecventă a materialelor "cimmeriene" cu materiale "arhaice scitice", poate constitui un argument pentru datarea începutului "culturii scitice arhaice" înainte de anul 700 a. Chr., fără a mai fi necesară raportarea la cronologia evenimentelor descrise de sursele literare assiriene. Ceea ce implică de asemenea o durată mai lungă a materialului "culturii cimmeriene" decât cea a "perioadei prescitice târzii", definite de Terenožkin.


* * *

Versiunea evenimentelor "politice" din relatarea lui Herodot poate, la fel de bine, să fie sau să nu fie adevărată. Această chestiune se află în afara domeniului arheologiei. Cert este că ipotetica migrație a sciților nu a pus capăt evoluției unei culturi arheologice unitare pe cuprinsul stepelor dintre gurile Dunării și Volga. Există, de asemenea, indicii serioase pentru a crede că nici nu a adus cu sine o nouă cultură arheologică. Exemplul "culturii cimmeriene" pune în evidență faptul că sursele arheologice și cele literare pot reflecta fenomene perfect autonome unele în raport cu celelalte, chiar dacă am admite contemporaneitatea lor.


Back to Top

LISTA DESCOPERIRILOR

Descoperiri Èernogorovka - Novoèerkassk:

1. Akkermen', r. Vasil'evka, reg. Zaporož'e, Ucr. T.11-M.9 și T.17-M.11. Terenožkin 1976, 25-26, fig. 2/1-2, 4-6.
2. Aksaj, "Gireeva Mogila", reg. Rostov, Rus. Depozit descoperit în tumul. Melent'ev 1967, 38, fig. 7.
3. Aleksandrija, "Vechiul cimitir orășănesc", r. Aleksandrija, reg., Ucr. T.-M.7. Bokij ș. a. 1991, 174, 176, fig. 3/1-3.
4. Aleksandrovka, grupul de tumuli I, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.6-M.2. Romaško 1980, 77, fig. 2/3, 4.
5. Aleksandrovka, grupul de tumuli II, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.1-M.2 și M.6. Romaško 1980, 77, fig. 2/3, 3/1.
6. Alitup, r. Aksaj, reg. Rostov, Rus. T.3-M.22. Terenožkin 1976, 28, fig. 3/6.
7. Artemovsk, "Veselaja Dolina", reg. Doneck, Ucr. T.-M.2. Tatarinov 1982, 227 - 228, fig. 2.
8. Astanino, reg. Crimeea, Ucr. T.7-M.11. Meljukova 1979, 66, fig. 21/3.
9. Balabin, reg. Rostov, Rus. M. tum. Uzjanov 1976, 147.
10. Balki, "Vysokaja Mogila", r. Vasil'evka, reg. Zaporož'e, Ucr. T.-M.2 și M.5. Bidzilja, Jakovenko 1974.
11. Berezki, r. Anenii - Noi, Mold. M. tum. Lapušnjan 1971, 37 - 39.
12. Birjukovo, r. Sverdlovsk, reg. Lugansk, Ucr. M. tum. Pioro 1990, 156 - 157.
13. Bogdanovka, r. Nižnie Serogozy, reg. Herson, Ucr. T.2-M.4. Ševèenko 1987, 143, fig. 1/8-10.
14. Bol'šaja Belozerka, "Malaja Cimbalka", r. Kamenka - Dnestrovskaja, reg. Zaporož'e, Ucr. M. tum. Jessen 1953, 85, fig. 23.
15. Butenki, r. Kobeljaki, reg. Poltava, Ucr. M. plan. Kovpanenko 1962, 66 - 67, fig. 1, 2.
16. Butor, r. Grigoriopol, Mold. T.14-M.2 și M.5. Serova, Jarovoj 1987, 114, 117, fig. 58/2, 4, 6.
17. Căușeni. r. Căușeni, Mold. T.1-M.2. Èebotarenko ș. a. 1989, 72 - 75, fig. 33/3,5.
18. Celinnoe, r. Džankoj, reg. Crimeea, Ucr. T.16-M.3. Stelă antropomorfă cu reprezentări de arme. Korpusova, Belozor 1980, 238 - 244, fig. 1 - 7.
19. Chircăești, r. Căușeni, Mold. T.2-M.6. Èebotarenko ș. a. 1989, 139, 141 - 143, fig.62/1-2.
20. Congaz, r. Ceadâr - Lunga, Mold. T.1-M.1. Meljukova 1979, 66, fig. 22/3.
21. Cotiujeni, r. Șoldănești, Mold. T.3-M.16 și T.4-M.2, Agul'nikov 1992, 104, 116-118, fig. 6/1-2; 8/3-8.
22. Èeèelievka, r. Petrovo, reg. Kirovograd, Ucr. T.2-M.4. Bokij ș. a. 1991, 173, fig. 1/1; 2/1.
23. Èernogorovka, reg. Doneck, Ucr. T.-M.3. Jessen 1953, 83 - 84, fig. 19/1; Terenožkin 1976, 67 - 68, fig. 35/3-8.
24. Dal'nik, r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. M. tum. Subbotin, Dzigovskij 1991, 199 - 200.
25. Dimitrovo, r. Aleksandrija, reg. Kirovograd, Ucr. T.-M.1. Bokij ș. a. 1991, 173 - 174, fig. 1/2; 2/2-3.
26. "Dneproges - Kièkasskaja pereprava", reg. Zaporož'e, Ucr. Stelă antropomorfă. Bokij ș. a. 1991, 179.
27. Dneprorudnyj, reg. Zaporož'e, Ucr. T.7-M.1. Terenožkin 1976, 42, fig. 14/6-8.
28. Dnepropetrovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Piese fără context. Jessen 1953, 67 - 68.
29. Dneprovka, r. Vol'njansk, reg. Zaporož'e, Ucr. T.1-M.14. Goško, Otrošèenko 1986, 178 - 179, fig. 6/4-5; 7/4.
30. Donino - Kamenka, r. Znamenka, reg. Kirovograd, Ucr. T.2-M.1. Bokij ș. a. 1991, 176, fig. 1/3; 2/4-5.
31. Ezdockaja, r. Korotojaki, reg. Voronež, Rus. Piesă fără context. Jessen 1953, 66.
32. Filippovskaja, reg. Rostov, Rus. Piese fără context. Jessen 1953, 64, fig. 9/1, 4.
33. Golovkovka, r. Aleksandrija, reg. Kirovograd, Ucr. T.6-M.3 și M.13. Polin, Tupèienko 1994, 158 - 159.
34. Gura - Bâcului, r. Anenii Noi, Mold. T.5-M.1. Dergaèev 1984, 15, fig. 5/5-13: 6/1-2.
35. Holmskoe, r. Arciz, reg. Odessa, Ucr. T.2-M.3. Èernjakov ș. a 1986, 65, 67 - 68.
36. Ivanovka, r. Nikopol', reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Piese fără context. Terenožkin 1976, 46 - 47, fig. 18/1-6.
37. Ivanovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.4-M.1. Grebennikov ș. a. 1984,, 36, fig. 2/5-6.
38. Jablonja, reg. Nikolaev, Ucr. T.4-M.1. Grebennikov ș. a. 1984, 33 - 34, fig. 2/1-2.
39. Jasinovatoe, r. Vol'njansk, reg. Zaporož'e, Ucr. T.19-M.1. Goško, Otrošèenko 1986, 179, fig. 6/6; 7/5.
40. Jasyrev, grupul de tumuli I, reg. Rostov, Rus. T.9-M.27. Dubovskaja 1985, 169, fig. 4/1.
41. Kalinovka, r. Elanec, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.2. Grebennikov ș. a. 1984, 41 - 43, fig. 3/10-16.
42. Kamenka, grupul de tumuli II, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.5-M.15. Romaško 1991, 99.
43. Kamenka - Dneprovskaja, reg. Zaporož'e, Ucr. Depozit. Dubovskaja 1989, 66; Bokij ș. a. 1991, 177.
44. Kamyševaha, "Zolotoj Rudnik", reg. Doneck, Ucr. M. tum. Jessen 1953, 84 - 85, fig. 19/3; Terenožkin 1976, 48, fig. 19/1-7.
45. Kasperovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.2-M.5 și M.12. Grebennikov ș. a. 1984, 36 - 37, fig. 2/7-8.
46. Kerè, Crimeea, Ucr. Piesă fără context. Terenožkin 1976, 48.
47. Kislièevatoe, grupul de tumuli II, r. Tomakovka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.4-M.7. Romaško 1991, 100, fig. 1/1-30.
48. Klunnikovo, r. Antracit, reg. Lugansk, Ucr. M. tum. Pioro 1990, 157.
49. Kojsug, reg. Rostov, Rus. T.5-M.9. Korenjako, Maksimenko 1978, 169 - 170., fig. 4/3-4.
50. Konstantinovka, r. Smela, reg. Èerkassy, Ucr. T.375, T.376, T.377. Jessen 1953, 68, fig. 11; Terenožkin 1976, 77. Erlih 1994, 30.
51. Konstantinovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.12.-M.11. Stelă antropomorfă. Grebennikov ș. a. 1984, 41, fig. 3/6-7; Bokij ș. a. 1991, 179.
52. Kostyèi, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.8 și T.2-M.2. Grebennikov ș. a. 1984, 39, fig. 3/3-5.
53. Kotovka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.2. Kovaleva ș. a. 1983, 4, fig. 1/3-4.
54. Kovalevka, grupul de tumuli VII, reg. Nikolaev, Ucr. T.4-M.6. Goško, Otrošèenko 1986, 172 - 173, fig. 2/7-8; 3/17-18; 4.
55. Krasnoe, r. Grigoriopol, Mold. T.1-M.7, T.2-M.7 și T.5-M.3. Serova, Jarovoj 1987, 13, 15, 21 - 22, 33 - 35, fig. 4/2-7; 7/5-6; 14/4-6.
56. Krasnopavlovskoe (bazin de acumulare), r. Knjazevo - Lozovo, reg. Har'kov, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 68.
57. Kremenevka, r. Volodarskoe, reg. Doneck, Ucr. T.3-M.9. Goško, Otrošèenko 1986, 179, fig. 5/2-3; 7/9. T.2-M.3. Dubovskaja 1985, 169, fig.4/2.
58. Krivoj Rog, "Carevo Mogila" reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Stelă antropomorfă. Bokij ș. a. 1991, 179.
59. Kut, r. Apostolovo, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.8-M.12. Terenožkin 1976, 48 - 49, fig. 13/4.
60. Kvitki, reg. Èerkassy, Ucr. M. tum. Kossack 1994, 27, 29, fig. 18; 19; Erlih 1994, 30, 47, fig.8/17, 25/4.
61. Limancy (necartat), reg. Nikolaev, Ucr. T.3-M.3. Grebennikov ș. a. 1984, 43, fig. 4/1-2.
62. Limanskoe, r. Razdel'naja, reg. Odessa, Ucr. T.1-M.1. Ivanova, Vetèinnikova 1992, 33 - 34.
63. Livencovka, reg. Rostov, Rus. Piesă fără context. Terenožkin 1976, fig. 20/2.
64. Ljubimovka, r. Kahovka, reg. Herson, Ucr. T.56-M.2. Terenožkin 1976, 51, fig. 23.
65. Luganskoe, "Strižena Mogila", r. Artemovsk, reg. Doneck, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 38).
66. L'vovo, r. Berislav, reg. Herson, Ucr. T.14. Terenožkin 1976, 50 - 51, fig. 21; 22.
67. Majaki, r. Beljaev, reg. Odessa, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 52, fig.13/7.
68. Mar'ino, reg. Crimeea, Ucr. T.2-M.1 și T.3-M.3. Terenožkin 1976, 52.
69. Mefodievka, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.4. Grebennikov ș. a. 1984, 34, 36, fig. 2/3-4.
70. Metropol', r. Novotroickoe, reg. Herson, Ucr. T.1-M.3. Ševèenko 1987, 143, fig. 1/11-12.
71. Nikopol', reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.3-M.10. Terenožkin 1976, 53, fig. 24/20 - 21.
72. Nosaèevo, reg. Èerkassy, Ucr. M.tum. Kovpanenko 1966, 174 - 179, fig. 1; 2.
73. Novaja Odessa, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.6 și T.2-M.1. Grebennikov ș. a. 1984, 37 - 38, fig. 3/1-2; 10/11-12.
74. Novoèerkassk, reg. Rostov, Rus. Depozit. Jessen 1953, 50, fig. 1; 29.
75. Novopetrovka, reg. Nikolaev, Ucr. T.2. Terenožkin 1976, 68 - 69.
76. Novosel'skoe, r. Reni, reg. Odessa, Ucr. T.-M.3 și M.4. Gizer 1992, 27-28. M. plan Brujako ș. a. 1991, 152-153.
77. Obryvskij, reg. Rostov, Rus. M. tum.Jessen 1953, 65, fig. 10.
78. Ogorodnoe, r. Bolgrad, reg. Odessa, Ucr. T.1-M.9. Terenožkin 1976, 56, fig. 13/2.
79. "Olbia", în apropierea coloniei antice grecești, reg. Nikolaev, Ucr. Stelă antropomorfă. Bokij ș. a. 1991, 179.
80. Ol'šany, reg. Èerkassy, Ucr. M. tum. Kossack 1994, 28 - 29, fig. 2.
81. Orehovo, r. Solenoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.3-M.3. Goško, Otrošèenko 1986, 171 -172, fig. 2/1; 3/5-6.
82. Otradnoe, reg. Nikolaev, Ucr. T.9-M.5. Grebennikov ș. a. 1984, 41, fig. 3/8-9.
83. Ovideopol', r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. T.5-M.1. Šmaglij, Èernjakov 1985, 124, fig. 8/7.
84. Parcani, r. Tiraspol, Mold. T.97, T.98, T.178. Terenožkin 1976, 56 - 57, fig. 13/9; 25/6-8.
85. Perešèepino, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.7. Terenožkin 1976, 57 -58.
86. Pervomaevka, r. Verhnij Rogaèin, reg. Herson, Ucr. T.3-M.4 și M.5. Goško, Otrošèenko 1986, 169, 177, fig. 1/2-3.
87. Petrodolino, r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. T.2. Vanèugov, Ostroverhov 1984, 57 - 65.
88. Petro - Svistunovo, r. Vol'njansk, reg Zaporož'e, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 58, fig. 26/7,8.
89. Pivdennoe, r. Belgorod - Dnestrovkij, reg. Odessa, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 58, fig.13/1.
90. Poddubnoe, r. Sofievka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.2-M.2. Goško, Otrošèenko 1986, 170 -171, fig. 1/6-7, 3/2-4.
91. Preobražennoe, r. Svatovo, reg. Lugansk, Ucr. Depozit. Dubovskaja 1989, 65 - 66, fig. 2. 92. Privol'noe, reg. Herson, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 58, fig. 13/6.
93. Purcari, r. Ștefan - Vodă , Mold. Depozit. Levițki 1994, 191, fig. 9/6.
94. Rodionovka, "Rjadovye Mogily", r. Širokoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. M. tum. Kloèko, Murzin 1989, 67, fig. 1/1.
95. Rodionovka, r. Širokoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.7-M.1. Romaško 1991, 106.
96. Rostov - na - Donu, "Str. Meènikov", reg. Rostov, Rus. M. tum. Jessen 1953, fig. 2/IV; Terenožkin 1976, 58, fig. 26/9.
97. Roșcani, r. Anenii - Noi, Mold. T.5-M.4. Dergaèev ș. a. 1989, 26, 28, fig 10/2-9, 11/1.
98. Ryžanovka, reg. Èerkassy, Ucr. T.II și T.V. Jessen 1953, 68.
99. Saiți, r. Căușeni, Mold. T.5-M.9. Levițki 1994, 190, fig. 9/15.
100. Sarkel, reg. Rostov, Rus. T.25/56-M.8, M.9 și M.10. Terenožkin 1976, 59, fig. 25/1-5.
101. Sărata, reg. Odessa, Ucr. M. tum. Meljukova 1979, 68, fig. 23.
102. Sărata, "Friedenfeld", reg. Odessa, Ucr. T.3. Meljukova 1979, 68, fig. 22/2,6.
103. Semenovka, r. Belgorod - Dnestrovskij, reg. Odessa, Ucr. T.2-M.1. Subbotin 1985, 81, fig. 1/2-4.
104. Sergeevka, r. Novogrigorovka, reg. Herson, Ucr. Piesă fără context. Terenožkin 1976, 59.
105. Sofievka, r. Kahovka, reg. Herson, Ucr. T.40-M.1, M.2 și M.5. Terenožkin 1976, 60-61, fig. 33/5, 28- 30.
106. Solenovskaja, reg. Rostov, Rus. T.1-M.1. Smirnov 1964, 28, fig. 60/4; Terenožkin 1976, 59, fig. 25/9.
107. Solenovskaja, reg. Rostov, Rus. Piesă fără context. Terenožkin 1976, 60, fig. 24/16.
108. Spasskoe, r. Novomoskovsk, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. M. tum. Romaško 1991, 107.
109. Starobogdanovka, r. Mihajlovka, reg. Zaporož'e, Ucr. T.1-M.1. Goško, Otrošèenko 1986, 177, fig. 6/1.
110. Sucleea, r. Tiraspol, Mold. T.3. Terenožkin 1976, 66, fig.27/5.
111. Suvorovo, r. Ismail, reg. Odessa, Ucr. T.5-M.1 și M.2, T.6. Èernjakov 1971, 29-35, fig. 1-3.
112. Ševèenkovka (necartat), r. Novovoroncovo, reg. Herson, Ucr. T.21-M.10. Ševèenko 1987, 143.
113. Širovanka, Snigirevka, reg, Herson, Ucr. M. tum. Terenožkin 1976, 68.
114. Tavrija, r. Tokmak, reg. Zaporož 'e, Ucr. T.4-M.1. Goško, Otrošèenko 1986, 177 - 178, fig. 6/2-3, 7/1-2.
115. Ternovka, reg. Nikolaev, Ucr. M.tum. Terenožkin 1976, 66, fig. 13/8.
116. Tiraspol, r. Tiraspol, Mold. T.385. Terenožkin 1976, 66.
117. Ust' - Kamenka, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. Meljukova 1979, 68, fig. 21/9.
118. Vasil'evka, r. Dubăsari, Mold. T.43-M.1. Ketraru, Serova 1992, 141, 160, fig. 3/1-3.
119. Vasil'evka, r. Novotroickoe, reg. Herson, Ucr. T.1-M.3 și M.8. Ševèenko 1987, 143 - 145, fig. 2.
120. Vasil'evka, r. Starobeševo, reg. Doneck, Ucr. T.1-M.25. Terenožkin 1976, 37, fig. 10/1-5.
121. Velikaja Aleksandrovka, reg. Herson, Ucr. T.1-M.1. Kubyšev ș. a. 1985, 144-153, fig. 1-4.
122. Velikodolinskoe, r. Ovideopol', reg. Odessa, Ucr. T.1-M.5 și M.11. Subbotin ș. a. 1976, 188 - 189, 192 - 193, fig. 4/1-2, 6-7.
123. Verhnepodpol'nyj, reg. Rostov, Rus. M. tum. Terenožkin 1976, 37-38, fig. 10/11-13.
124. Veselyj, r. Veselyj, reg. Rostov, Rus. T.1-M.1 și M.2, T.3-M.6. Terenožkin 1976, 38).
125. Visunok, reg. Nikolaev, Ucr. T.1-M.2. Grebennikov ș. a. 1984, 44-45, fig. 4/3-9.
126. Vol'nogruševskoe, reg. Zaporož'e, Ucr. T.11-M.2. Terenožkin 1976, 38-39, fig. 13/3.
127. Volosskoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. M. tum. Leskov 1971, 89, fig. 5.
128. Zapovitnoe, r. Kamenka - Dneprovskaja, reg. Zaporož'e, Ucr. T.9-M.2. Goško, Otrošèenko 1986, 168 - 169, fig. 1/1-2.
129. Zimogor'e, r. Slavjanoserbsk, reg Lugansk, Ucr. T.2-M.5. Dubovskaja 1985, 166 - 168, fig. 1-3.
130. Zolotaja Balka, r. Novovorocovo, reg. Herson, Ucr. T.-M.3. Terenožkin 1976, 44. T.11-M.4 și T.14-M.3; stelă antropomorfă. Ševèenko 1987, 142, fig. 1/1-7.
131. Zol'noe, r. Simferopol', reg. Crimeea, Ucr. M. tum. Šèepinsky 1962, 57-61, fig. 1-7.
132. Zvoneckoe, r. Solenoe, reg. Dnepropetrovsk, Ucr. T.2-M.10, T.15-M.2. Romaško 1991, 102-106, fig. 1/31-32, 2, 3.
133. Žabotin, r. Kamenka, reg. Èerkassy, Ucr. T.2. Terenožkin 1976, 73.

Descoperiri cu elemente Èernogorovka - Novoèerkassk în arii culturale învecinate:

134. Abadzehskaja, țin. Krasnodar, Rus. Piesă fără context (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk). Terenožkin 1975, 14, fig. 9/3.
135. Abrau - Djurso, Caucaz (necartat). Piesă fără context (psalie cu trei verigi). Jessen 1953, 64.
136. Adamovka, r. Èigirin, reg. Èerkassy, Ucr. Așezare Èernoles (săgeată de os cu secțiune rombică). Terenožkin 1961, 94; 1976, 69.
137. Alekseevskij, țin. Stavropol', Rus. Complex cu caracter incert (verigă cu opritor de tip Uašhitu, aplică de harnașament discoidală, săgeți cu frunză rombică). Cultura Koban. Jessen 1953, 82; Erlih 1994, 25, fig. 2.
138. Alleroj, R. A. Èeèeno - Ingušetija, Rus. Necropolă plană Koban (săgeată cu frunza rombică, săgeți de os cu secțiune rombică). Vinogradov ș. a. 1979, 194.
139. Altud, Caucaz (necartat). Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Uašhitu). Erlih 1994, 46, fig. 8/15.
140. Armavir, țin. Krasnodar, Rus. Stelă antropomorfă cu reprezentări de arme "cimmeriene". Ol'hovskij 1990, 113, fig. 1/2.
141. Baksan (munte), R.A. Kabardino - Balkarija, Rus. Piese fără context (verigi cu opritor de tip Uašhitu și Baksan; muștiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi; spadă sau pumnal cu mâner în cruce) și M. plan (verigă cu opritor de tip Aksaj). Cultura Koban. Jessen 1953, 58, fig. 4/2; Kozenkova 1975, 67, fig. 9/3; Erlih 1994, 46, 47, fig. 8/14; 9/6.
142. Basovka, r. Romny, reg. Sumy, Ucr. Așezare Èernoles (muștiuc cu inele duble, vârf de săgeată "de tip Novoèerkassk"). Terenožkin 1976, 69.
143. Belogradec, "Ptièata Mogila", okr. Varna, Bulg. M. tum. (pumnal cu triunghiuri la gardă, săgeți cu frunză rombică); stelă antropomorfă cu reprezentări de arme. Terenožkin 1976, 34 - 35, fig. 9.
144. Blagodarnaja, țin. Krasnodar, Rus. Piesă fără context (spadă sau pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk). Terenožkin 1975, 14, fig. 9/1.
145. Carevbrod (Endže), okr. Šumen, Bulg. M. tum. (săgeți cu frunză rombică; zăbală). Terenožkin 1976, 42 - 43, fig. 16.
146. Cipău, "Gară", com. Iernut, jud. Mureș, Rom. M. (psalii cu trei găuri) Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (3).
147. Èernotin, Ceh. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (29).
148. Dinnyés, Kom. Fehér, Ung. Depozit (psalie cu trei găuri). Gallus, Horváth 1939, 16.
149. Dubovaja Rošèa, țin. Stavropol', Rus. M. tum. (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk, muștiuc cu inele duble, psalie cu trei găuri). Cultura Koban. Petrenko 1981.
150. Essentuki, țin. Stavropol', Rus. M. tum. (muștiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplici discoidale, lunulă). Cultura Koban. Jessen 1953, 60, fig. 6; 6a.
151. Frög, Aust. M. (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3(19).
152. Fügöd, Kom. Borsod - Abauj - Zemplen, Ung. Depozit (opritor de frâu de tip Aksaj cu veriga lipsă). Kemenczei 1988, 65, fig. 5/2.
153. Füzesabony, "Öregdomb", Kom. Heves, Ung. Necropolă Füzesabony - Mezöcsát (psalie cu trei găuri, lunulă, aplici discoidale). Gallus, Horváth 1939, 13; Kemenczei 1989, 73, fig. 4/4; 5/7-9; 6/5.
154. Gamuv, Silezia, Pol. Piesă fără context (pumnal cu mâner în cruce). Terenožkin 1975, 18, fig. 14/6.
155. Gelendžik, țin. Krasnodar, Rus. Piese fără context (muștiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi). Jessen 1953, 64, fig. 2/1.
156. Gerpegež, Caucaz (necartat). Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Baksan). Erlih 1994, 46, fig. 9/7.
157. Golovjatino, r. Smela, reg. Èerkassy, Ucr. Piese fără context (muștiuc cu inele duble; pumnal cu mânerul în cruce). Jessen 1953, 70; Terenožkin 1961, 136 - 137, fig. 91/2. 158. Habaz, R. A. Kabardino - Balkarija, Rus. Necropolă Koban (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk) Kozenkova 1975, 67, fig. 9/9.
159. Haslau - Regelsbrunn, Aust. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (18).
160. Hmel'naja, reg. Èerkassy, Ucr. Piesă fără context (psalie cu trei verigi). Jessen 1953, 70.
161. Hohe Wand, Aust. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (8).
162. Janievo II, Iug. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (23).
163. Kabehabl', "Uašhitu", reg. aut. Adygeja, Rus. M. tum. (muștiuc cu inele duble, verigă cu opritor, aplici discoidale). Cultura protomeotică. Erlih 1994, 25 - 27, fig. 5.
164. Kamennomostskij, "Hadžoh", reg. aut. Adygeja, Rus. M. tum. (verigă cu opritor de tip Aksaj, muștiuc cu capete triunghiulare). Cultura protomeotică. Erlih 1994, 44.
165. Kamennomostskoe, R. A. Kabardino - Balkarija, Rus. Piese fără context (muștiuc cu inele duble; pumnale de tip Kabardino - Pjatigorsk). Jessen 1953, 59 - 60; Kozenkova 1975, 67, fig. 9/7, 11.
166. Karmin. Pol. Depozit (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (30).
167. Kazazavo, Caucaz (necartat). Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Aksaj). Erlih 1994, 46, fig. 8/19.
168. Kislovodsk, țin. Stavropol', Rus. Piesă fără context (psalie cu trei găuri). Kozenkova 1975, 59, fig. 5/2.
169. Kislovodsk, "Berezovka", țin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (aplici discoidale, muștiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi, pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk). Vinogradov ș. a., 1979, 193.
170. Kislovodsk, "Eèkivas", țin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk, săgeată cu frunză rombică, aplică în formă de coif). Vinogradov ș. a., 1979, 194.
171. Kislovodsk, "Kaban - Gora", țin. Stavropol', Rus. M. plan Koban (muștiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi, săgeți cu frunză hexagonală și ovală). Afanas'ev, Kozenkova 1981, 175, fig. 9/4-6.
172. Kislovodsk, "Klin - Jar", țin. Stavropol', Rus. Piese fără context (verigi cu opritor). Necropolă Koban (pumnal Kabardino - Pjatigorsk, muștiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi, aplici discoidale). Dudarev 1979, 274, fig. 1; Belinskij 1990; Erlih 1994, 46; Kossack 1994, 24, fig.5.
173. Kislovodsk, "Kol'co - Gora", țin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (pumnal cu mânerul în cruce). Kozenkova 1975, 67, fig. 10/11.
174. Kislovodsk, "Mebel'naja fabrika", țin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (muștiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplici discoidale, lunule, pumnale cu mâner în cruce și de tip Kabardino - Pjatigorsk, săgeți cu frunza "în coadă de rândunică", rombică sau ovală, săgeată de os piramidală). Vinogradov ș. a., 1979, 185, 188, 191.
175. Kislovodsk, "Str. Staniènaja", țin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (săgeți cu frunză ovală și rombică, săgeți de os piramidale și conice). Vinogradov ș. a. 1979, 194.
176. Kislovodsk, "Sultan - Gora", țin. Stavropol', Rus. Necropolă plană Koban (pumnal de tip Kabardino - Pjatigorsk, muștiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplică discoidală, săgeți cu frunză ovală). Vinogradov ș. a., 1979, 191, 193.
177. Komarno, Slov. Pumnal cu mânerul în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/4.
178. Krasnodarskij (bazin de acumulare), "Èišho", reg. aut. Adygeja, Rus. M. tum. (muștiuc cu inele duble, muștiuc cu capete triunghiulare, psalii cu trei verigi, verigi cu opritor, aplici în formă de rozetă). Cultura protomeotică. Erilh 1994, 43, fig. 7/12-16, 18, 20-21.
179. Krasnodarskij (bazin de acumulare), "Psekups", reg. aut. Adygeja, Rus. Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Uašhitu). Erlih 1994, 46, fig. 8/8.
180. Krasnodarskij (bazin de acumulare), "Pšiš", reg. aut. Adygeja, Rus. Piesă fără context (verigă cu opritor de tip Aksaj) și necropolă plană (muștiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, verigi cu opritor de frâu, aplică discoidală). Cultura protomeotică. Erlih 1994, 44, 45, 46, fig. 7/1-11; 8/2.
181. Kubanskij, țin. Krasnodar, Rus. Necropolă plană protomeotică (muștiuce cu inele duble, psaii cu trei verigi, aplici discoidale, verigi cu opritor, pumnal Kabardino - Pjatigorsk, săgeți cu frunză rombică). Jessen 1953, 63; 1975, 41, 44, fig. 2/1-3; 3/1-4; Kozenkova 1975, 67, fig. 10/1; Anfimov 1975, 36, 44; Erlih 1994, 46, 47, fig. 8/4, 7; 9/4, 19.
182. Kyzburun, bazinul Kubanului (necartat). Stelă antropomorfă cu reprezentări de arme "cimmeriene". Ol'hovskij 1990, 113, fig. 1/1.
183. Lermontov, "Beštau", țin. Stavropol', Rus. Complex cu caracter incert (muștiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi, săgeți cu frunza rombică și ovală). Jessen 1953, 60.
184. Leibnitz, Aust. Pumnal cu garda în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/8. 185. Lihaèevka, r. Opošnja, reg. Poltava, Ucr. Piesă fără context (muștiuc cu inele duble). Terenožkin 1976, 77-78.
186. Ljubotin, reg. Har'kov, Ucr. Așezare Èernoles (săgeți de bronz "de tip Novoèerkassk"). Terenožkin 1976, 78.
187. Mahoševskaja, țin. Krasnodar, Rus. Piese fără context (muștiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi). Jessen 1953, 60, fig. 7/1.
188. Mátra (munții), Ung. Pumnal cu mânerul în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/3.
189. Mesiæ. Vojvodina, Iug. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista3 (5).
190. Mošny, reg. Èerkassy, Ucr. Piesă fără context (muștiuc cu inele duble). Jessen 1953, 68.
191. Mugergan, R. A. Dagestan, Rus. Necropolă Koban (pumnal cu mânerul în cruce). Terenožkin 1975, 12, fig. 11/1.
192. Neundorf, Germ. Pumnal cu mânerul în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/7.
193. Nikolaevskoe, reg. aut. Adygeja, Rus. Necropolă plană protomeotică (psalii cu trei găuri, aplică în formă de coif, pumnal cu mâner în cruce). Anfimov 1961, 118, tab. 3/2; 1971, 173, fig. 2/1-3; Kozenkova 1975, 67, fig. 9/5).
194. Novosvobodnaja, "Fars", reg. aut. Adygeja, Rus. Necropolă plană protomeotică (muștiuce cu capete triunghiulare, muștiuce cu inele duble, lunulă). Leskov 1984, 148, 150, fig. 1/1-2; 2/2, 6; Erlih 1994, 62, tab. 13.
195. Novosvobodnaja, "Klady". T.46, reg. aut. Adygeja, Rus. Cultura protomeotică (muștiuce cu inele duble, psalii cu trei verigi, verigă cu opritor, lunulă, aplici discoidale). Erlih 1994, 42, fig. 6/1-12, 16, 22.
196. Oækov, Slov. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (10). 197. Pasterskoe, reg. Èerkassy, Ucr. Piesă fără context (lunulă). Terenožkin 1976, 80, fig. 39/2.
198. Parndorf. Aust. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (7).
199. Pănade, com. Sâncel, jud. Alba, Rom. Piesă fără context (pumnal cu mâner în cruce). Boroffka 1987, 56, fig. 6/1; Vulpe 1990, 20, fig. 1/1.
200. Pécs - Jakabhegy, Kom. Baranya, Ung. Necropolă tumulară (verigă cu opritor, aplici discoidale și în formă de coif, pumnal cu mânerul în cruce). Kozenkova 1975, 67, fig. 10/16; Patek 1993, 15, fig. 8.
201. Pjatigorsk, "Lermontovskij raz"ezd", țin. Stavropol', Rus. Compex cu caracter incert (muștiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi, aplică discoidală, verigi cu opritor, akinakes). Jessen 1953, 60; Terenožkin 1975, 27, fig. 19/8-9; Erlih 1994, 46, fig. 8/13. 202. Prügy, Kom. Borsod - Abauj - Zemplen, Ung. Depozit (verigi cu opritor de tip Aksaj). Kemenczei 1981, 40, fig. 5/5-6.
203. Rudovci, Iug. Psalie cu trei găuri. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (4). 204. Seliște, r. Orhei, Mold. Necropolă plană Șoldănești (fragment de muștiuc cu inele duble). Rafaloviè, Lapušnjan 1974, 108, fig. 3/5.
205. Seržen' - Jurt, R. A. Èeèeno - Ingušetija, Rus. Necropolă plană Koban (psalii cu trei găuri, pumnal cu mânerul în cruce și pumnal Kabardino - Pjatigorsk). Kozenkova 1975, 59, 67, fig. 4/1-3; 9/2; 10/9; 1989, 259 - 260.
206. Sovetskoe (Keskem), Caucaz, Rus. Piesă fără context (pumnal Kabardino - Pjatigorsk). Kozenkova 1975, 67, fig. 9/4.
207. Steinkirchen, Aust. M. (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994,Lista 3 (6).
208. Stillfried, Aust. M. (psalie cu trei găuri). Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (9).
209. Stockern, Aust. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (16).
210. Subbotovo, r. Èigirin, reg. Èerkassy, Ucr. Așezare Èernoles (săgeți de os cu secțiune rombică, aplici discoidale) și depozit (spadă cu mâner în cruce). Terenožkin 1961, 92 - 94; 1976, 82 - 84.
211. Șoldănești, r. Șoldănești, Mold. Necropolă plană Șoldănești (muștiuc cu inele duble). Meljukova 1989 a, 19, fig. 5/24.
212. Štramberk, Moravia, Ceh. Pumnal cu mâner în cruce fără context. Terenožkin 1975, 18, fig. 14/5.
213. Tereze, reg. aut. Karaèaevo - Èerkessk, Rus. Necropolă Koban (psalii cu trei verigi, aplică în formă de coif). Kossack 1994, 20, fig. 2.
214. Kom. Tolna, Ung. Depozit (psalii cu trei găuri). Gallus, Horváth 1939, 32.
215. Trojan, Bulg. Psalie cu trei găuri fără context. Metzner - Nebelsick 1994, Lista 3 (12).
216. Ugra, Kom. Hajdu - Bihar, Ung. Depozit (psalie cu trei găuri, aplici discoidale, aplică în formă de coif). Gallus, Horváth 1939, 18.
217. Ust' - Labinsk, țin. Krasnodar, Rus. Două stele antropomorfe cu reprezentări de arme. Ol'hovskij 1990, 113 - 114, fig. 2/1.
218. Verhnij Koban, R. A. Osetija de Nord, Rus. Necropolă plană Koban (muștiuce cu inele duble, muștiuc cu capete triunghiulare, psalii cu trei verigi, psalii cu trei găuri, lunulă, aplică în formă de coif). Jessen 1953, 58, 72; Kozenkova 1990, 78, 81, fig. 8/35-37.
219. Zajukov, "pe Baksan", R. A. Kabardino - Balkarija, Rus. Necropolă plană Koban (muștiuc cu inele duble) Jessen 1953, 58.
220. Zalevki, reg. Èerkassy, Ucr. Depozit în așezare Èernoles (muștiuc cu inele duble) Terenožkin 1976, 73, fig. 40; piese fără context (muștiuc cu inele duble, psalie cu trei verigi) Jessen 1953, 68.
221. Zandak, R. A. Èeèeno - Ingušetija, Rus. Necropolă Koban (muștiuc cu inele duble, psalii cu trei verigi). Kossack 1980, 134, fig. 6/1-9; Kozenkova 1989, 259 - 260.
222. Zmejskaja, R. A. Osetija de Nord, Rus. Așezare Koban (pumnal Kabardino - Pjatigorsk) Kozenkova 1975, 67, fig. 10/2.
223. Zubovskij, țin. Stavropol', Rus. Două stele antropomorfe cu reprezentări de arme "cimmeriene". Ol'hovskij 1990, 115 - 116, fig. 2/2.
224. Žabotin, r. Kamenka, reg. Èerkassy, Ucr. Așezare Žabotin (psalie cu trei verigi, lunulă) Terenožkin 1976, 72, fig. 37/3-4. Piesă fără context (muștiuc cu inele dube) Jessen 1953, 70.
Back to Top

Note
*

Până la data predării articolului la tipar nu am avut posibilitatea de a consulta următoarele lucrări: O.R. Dubovskaja, Voprosy složenija inventarnogo kompleksa Èernogorovskoj kul'tury, Arheologièeskij Al'manah (Doneck), 2, 1993, 137-160; idem, Ob étnokul'turnoj atribucii "Novoèerkasskih" pogrebenij Severnogo Prièernomor'ja, Arheologièeskij Al'manah (Doneck), 6, 1997, 181-218; idem, Plet' kak vozmožnyj atribut predskifskih pogrebenij, în Pamjatniki predskifskogo i skifskogo vremeni na juge Vostoènoj Evropy, Materialy i issledovanija po arheologii Rossii (în cont. MIAR), 1, 1997, 57-61; V.R. Érlih, K probleme svjazej Predkavkaz'ja i Srednej Evropy v novoèerkasskij period, MIAR, 1, 1997, 19-34; S.A. Skoryj, Kimmerijcy v ukrainskoj lesostepi: monografija (Kiev 1999); S.B. Val'èak, Predskifskie kolesnicy i "Novoèerkasskie klady" (nekotorye dopolnenija k probleme), MIAR, 1, 1997, 40-56.   [BACK]
1 Anterior V. A. Gorodcov a propus o identificare cu cimmerienii a culturilor epocii bronzului din sudul Rusiei (Gorodcov 1928). Nu insist mai mult asupra acestei idei, deoarece la începutul sec. XX nu erau cunoscute decât puține descoperiri, datate ulterior la începutul epocii fierului și folosite la definirea "culturii cimmeriene", așa cum este ea cunoscută astăzi. Pentru relația dintre creșterea numărului descoperirilor, publicarea acestora și evoluția interpretărilor vezi Tab. 1.   [BACK]
2 În continuare "Lista". Numerotarea punctelor de pe hărți corespunde celei din "Lista descoperirilor".   [BACK]
3 Pentru depozit Jessen propune o datare mai îngustă, la limita dintre sec. VIII și VII a. Chr. (Jessen 1953, 109).   [BACK]
4 Jessen 1953, 49-50, 52-54, 103-110.   [BACK]
5 G. Kossack a arătat deja că nu este obligatoriu ca bronzurile cimmeriene nord-pontice să fie mai recente decât analogiile lor central-europene, datându-le pe toate începând cel mai devreme cu o perioadă corespunzătoare Ha B (Kossack 1954, 146; 1980, 114).   [BACK]
6 Piesele Èernogorovka au analogii în necropola mai timpurie de la Nikolaevskoe (Lista: 193), în timp ce pentru faza Novoèerkassk ar exista legături în necropola protomeotică târzie de la Kubanskij (Lista: 181). Ridică totuși serioase îndoieli criteriul de periodizare a acestor două necropole: absența pieselor de fier la Nikolaevskoe și, invers, absența bronzurilor la Kubanskij (Anfimov 1975, 48-49; Terenožkin 1976, 198-199).   [BACK]
7 Se au în vedere descoperiri de la sfârșitul UFZ, cum sunt cele de la Dinnyés, Szanda, "Komitat Tolna", Ugra etc (Gallus, Horváth 1939, 16, 18, 32), considerate, de altfel, sensibil mai târzii decât cele mai timpurii descoperiri Èernogorovka, pentru a lăsa cimmerienilor un interval de timp suficient de lung pentru parcurgerea drumului dintre stepa nord - pontică și Europa Centrală (Terenožkin 1976, 205-207).   [BACK]
8 Cel mai timpuriu mormânt scitic de la nord de Marea Neagră a fost considerat cel de la Temir-Gora din Crimeea, cu ceramică de Rhodos din al treilea sfert al sec. VII a. Chr. (Terenožkin 1976, 208). Această dată poate însă să indice, tot atât de bine, doar momentul în care apare obiceiul de a depune produse grecești în morminte. De altfel, cercetări mai recente asupra materialului "scitic" arhaic indică o datare mai timpurie a lui, verificată prin surse independente de cele grecești (Kossack 1983, 141, 165 și urm.; 1987, 42-48, 84; Medvedskaja 1992, 95-99, 105).   [BACK]
9 Ideile prezentate se găsesc la Terenožkin 1976, 90-101, 198-207 și passim.   [BACK]
10 În introducerea la repertoriul descoperirilor din monografia Kimmerijcy se face precizarea de metodă că în acesta "au fost introduse descoperirile prescitice târzii din fâșia de stepă a sudului părții europene a U.R.S.S., care pot fi cu destulă certitudine legate, în sens etnic, de cimmerieni" (Terenožkin 1976, 24). În aceeași monografie se susține și "apartenența etno-culturală cimmeriană" a mormintelor de la Belogradec (Lista: 143) și Carevbrod (Lista: 145), situate pe traseul presupus al invaziilor cimmeriene în Asia Mică. Tot astfel, apariția așezărilor fortificate în bazinul Tjasminului în faza târzie a culturii Èernoles este pusă pe seama pătrunderii unui grup ostil, alogen, identificat cu cimmerienii, iar mormintele cu inventare Novoèerkassk din aceeași zonă sunt chiar atribuite culturii cimmeriene (Terenožkin 1976, 202). Tema se regăsește la Romaško 1987, 62-63. Aproape în aceeași termeni ideea este apoi reluată de S. A. Skoryj, care o întregește cu presupunerea că apariția grupului de morminte Novoèerkassk mai la nord de linia așezărilor fortificate reprezintă semnalul că în sec. VIII a. Chr. acestea nu mai constituie un obstacol pentru nomazi (Skoryj 1994, 173-174).   [BACK]
11 Este cazul mormintelor cu analogii la nord de Marea Neagră din necropolele Koban din zona orașului Kisovodsk (Lista: 169-176). Se remarcă aici și o curioasă datare în cerc închis. Cronologia lui Terenožkin se sprijină în bună parte pe relațiile cu culturile de la nord de Caucaz. În același timp, datarea mormintelor amintite s-a făcut prin raportare la schema deja consacrată a lui Terenožkin (Vinogradov ș. a. 1979, 198-199). Mai recent, un alt grup de morminte din aria culturilor protomeotică și Koban cu analogii în ritualul funerar Èernogorovka, așa cum a fost descris de Terenožkin, a fost atribuit unei populații alogene, "de nomazi timpurii". În realitate această schimbare de terminologie nu aduce nimic nou, deoarece termenul desemnează laolaltă descoperiri răspândite între gurile Dunării, Volga și Caucaz (Mahortyh 1994, 31). Evident, utilizarea unor denumiri generice nu schimbă automat și maniera de interpretare a realităților care se ascund în spatele lor.   [BACK]
12 Otrošèenko 1987, 41-42, adoptă localizarea indiscutabil nord-pontică a cimmerienilor, avansând și ideea că aceștea "constituie veriga finală în evoluția multiseculară a comunității cultural - istorice srubnaja (s. n.) în sudul Europei Răsăritene". Același avansează cifra de 150 de morminte Èernogorovka, selectate dintre mormintele nepublicate în general după criteriile definite de Terenožkin (Otrošèenko 1989). Meljukova 1989 acceptă definiția culturală și cronologia relativă ale lui Terenožkin, cu rezerva că aceasta din urmă poate fi extinsă mai greu la mormintele fără inventar metalic. Vanèugov 1993, 45-46 descrie mormintele din bazinele Nistrului și Bugului, necunoscute în marea lor majoritate lui Terenožkin, atribuinde-le cultural și cronologic după schema acestuia. Într-o prezentare generală a primei epoci a fierului dintre Nistru și Prut, Levițki 1994, 188-191 adoptă aceeași schemă pentru încadrarea mormintelor tumulare din bazinul Nistrului și zona lacurior din sudul Basarabiei. Lista ar putea fi continuată, deoarece apelul la "părerea unanim acceptată" este, de asemenea, utilizat în majoritatea rapoartelor de săpătură publicate.   [BACK]
13 Meljukova 1979, 62-71.   [BACK]
14 Brujako 1989.   [BACK]
15 Sincronismul este demonstrat, în opinia lui Leskov, de asocierile dintre muștiucele cu capate triunghiulare, cele cu inele duble și variantele de psalii cu trei verigi în necropola de la Novosvobodnaja - "râul Fars" (Lista: 194) (Leskov 1984, 150 și urm.).   [BACK]
16 Leskov 1971, 87-90; 1984, 150-152.   [BACK]
17 Dubovskaja 1987.   [BACK]
18 Dubovskaja 1987 a, 50-51; 1989, 66-68.   [BACK]
19 Kloèko, Mahortyh 1987.   [BACK]
20 Kloèko, Murzin 1987; 1989. Asupra inadvertențelor datărilor propuse de Kloèko și Murzin a atras deja atenția S. V. Polin. Mormântului de la Rodionovka (Lista: 94), pe care se sprijină cronologia celor doi, îi este pe bună dreptate respinsă valoarea documentară, el fiind cunoscut în urma unei descoperiri accidentale. Polin aduce, în schimb, argumentul asocierii de piese Èernogorovka cu piese Novoèerkassk în complexe închise la Novosvobodnaja și Koèipe în bazinul Kubanului. El coboară data de început pentru Novoèerkassk până la mijlocul sec. IX a. Chr. (Polin 1994).   [BACK]
21 Grupul Nursk, cunoscut prin așezări și necropole tumulare, a fost descris preliminar de Kaèalova 1989. Anterior, unele dintre descoperirile sale au fost atribuite mai întâi perioadei de tranziție de la epoca bronzului (cultura srubnaja) la epoca fierului (Smirnov 1964), apoi culturii cimmeriene (Terenožkin 1976).   [BACK]
22 Alekseev, Kaèalova 1989; Alekseev ș. a. 1993, 54-60, 70 și passim.   [BACK]
23 Erlih 1994, 98 și urm.   [BACK]
24 Un alt element important care servește la definirea unei culturi este tipul de habitat. Nu este cazul descoperirilor "cimmeriene", deoarece nu există așezări în fâșia de stepă dintre Nistru și Volga după sfârșitul epocii bronzului și până în plină epocă scitică. Peste acest amănunt s-a trecut de cele mai multe ori cu ușurință, găsindui-se explicația în modul de viață nomad al cimmerienilor, determinat de o economie pastorală și un regim de vegetație stepic. Deocamdată, analize polinice pentru perioada și zona în chestiune nu au fost publicate. Doar cu această rezervă poate fi acceptată diviziunea stepă - silvostepă.   [BACK]
25 Dubovskaja 1989, 66 include în lista depozitelor și descoperirile din tumulii de la Obryvskij (Lista: 77), Rodionovka (Lista: 95) și piesele izolate de la Dnepropetrovsk (Lista: 28), Filippovskaja (Lista: 32), Kerè (Lista: 46) și Livencovka (Lista: 63), toate localizate în stepă. O asemenea relație stepă - slvostepă nu este întocmai reală, deoarece în silvostepa ucraineană piese de harnașament Novoèerkassk izolate se regăsesc la Golovjatino (Lista: 157), Hmel'naja (Lista: 160), Mošny (Lista: 190) și Žabotin (Lista: 224), iar depozite în așezările Cernoles de la Subbotovo (Lista: 210) și Zalevki (Lista: 220).   [BACK]
26 Hansen 1992, 372 - 380.   [BACK]
27 În fond, s-a acordat o importanță nemeritată lipsei scheletelor în complexele discutate. Având în vedere caracterul accidental al descoperirilor, este mai probabil ca aceste informații, culese de la descoperitorii ocazionali, să fie eronate.   [BACK]
28 Pentru o discuție detaliată a difuziunii tipurilor de psalii întâlnite în Europa Centrală vezi Metzner - Nebelsick 1994, 386 și urm.   [BACK]
29 Marsadolov 1989.   [BACK]
30 În afară de piesele cartate de la Golovjatino (Lista: 157) și Subbotovo (Lista: 210), din bazinul mijlociu al Niprului provine, de asemenea, un exemplar fără punct de descoperire cunoscut, publicat de Terenožkin 1975, 10, fig. 4/2.   [BACK]
31 Terenožkin 1975, 15 - 17; Halikov 1977, 35 și urm. În aria "culturii cimmeriene" fragmente de pumnale care nu pot fi încadrate tipologic s-au găsit la Celinnoe (Lista: 18), Nosaèevo (Lista: 72) și ZoŸnoe (Lista: 131). Pumnalul fără gardă de la Velikaja Aleksandrovka (Lista: 121) poate fi comparat cu o piesă din mormântul "cimmerian" de la Carevbrod (Terenožkin 1976, 42, fig. 16/11). Piesa de la Balki - M.5 (Lista: 10) are o analogie în depozitul Piricze II (Ung.), datat în perioada Ha A (Mozsolics 1985, fig. 200/18).   [BACK]
32 Din motive evidente nu poate fi acceptată împărțirea pieselor acestui tip în varianta cu tub de înmănușare lung și varianta cu tub scurt, așa cum a propus Terenožkin 1976, 133 și urm.   [BACK]
33 Kossack 1987, 67, fig. 26/5-11.   [BACK]
34 Krušel'nic'ka 1985, 107, fig. 32/1-3; Meljukova 1989 a, 26, fig. 8/5-7; Gol'ceva, Kašuba 1995, 21, fig. 20/3; 26/3.   [BACK]
35 Pentru necropola de la Stoicani (com. Foltești, jud. Galați, Rom.) vezi Petrescu - Dâmbovița 1953 a, 188 - 190, pl. 10/3, 27, 31a, iar pentru cea de la Mezöcsat - Hörcsögös (Kom. Borsod - Abauj - Zemplen, Ung.) Patek 146, fig. 28/14; 29/6, 14.   [BACK]
36 Gotzev 1994, 100 și urm.   [BACK]
37 Morintz 1964, 106, fig. 5/1; 7/1, 5, 7, 10; Harțuche 1981, 6 - 7, fig. 2/1-3; 4/2-7; Brudiu 1991, 226 - 227, fig.4/1, 4.   [BACK]
38 Petrescu - Dâmbovița, 1953, 136, 138, fig. 61/3; 62/8, 10; László 1972, 212, 214, fig. 7/1-2; 9/1-6; 10/1, 3-4; 11/9; Iconomu 1996, 25 - 28.   [BACK]
39 Pentru paralelele din grupul Saharna-Solonceni vezi Mel'nikovskaja 1954, 72, fig. 34/1; 36/5, 7; Meljukova 1954, 60 - 61; 1972, 67 - 68, fig. 5/5-6,13; 1981, 6 - 7; Rozenfel'dt 1955, 123; Levinschi, Borziac 1990, 52; Kašuba, Gol'ceva 1991, 200 - 202, 204; Gol'ceva, Kašuba 1995, 21 - 25. Analogiile din grupul Neporotov sunt publicate de Smirnova 1982, 43 - 44; 1984, 44, 48 - 49; 1985, 12 - 13; Smirnova, Kašuba 1988, 23, 25 și urm.; Krušel'nic'ka 1985, 105 - 130.   [BACK]
40 Meljukova 1979, 76; 1989 a, 26.   [BACK]
41 Kozenkova 1990, 81, fig. 9/10, 12.   [BACK]
42 Amforele bitronconice au cele mai bune analogii la Seliște (r. Orhei, Mold.), București - "Ciurelu" și Izvoru Dulce (com. Merei, jud. Buzău, Rom.); triunghiurile hașurate și "S"- urile, realizate într-o manieră proprie, sunt prezente în toată aria Basarabi (Vulpe 1986, 55, 59, 64, fig. 15/3, 14; 17/4).   [BACK]
43 Paralela cea mai apropiată pentru cana de la Roșcani se găsește în necropola Șoldănești de la Seliște. Cu formă și decor identic (canelură în ghirlandă), piesele reapar în faza timpurie din necropola eponimă a grupului Ferigile (actualmente sat desființat, com. Costești, jud. Vâlcea, Rom.) și într-o descoperire izolată de la Cârna - "La Rampa Boțogului" (com. Goicea, jud. Dolj, Rom.). Decorate în manieră tipică Basarabi, asemenea vase au fost publicate de la Popești - "Nucet" (com. Mihăilești, jud. Giurgiu). Vezi Vulpe 1967, 49 - 51, pl. 9/2, 7-11; 1986, 62, fig. 14/5, 8; Boroffka 1995, 101, fig. 3/1.   [BACK]
44 Dintre elementele de ritual funerar s-a acordat o importanță deosebită poziției și orientării scheletelor, ca elemente de atribuire culturală. Datorită calității nemulțumitoare a izvoarelor, această problemă, în actualul stadiu al cercetării, rămâne nelămurită. Din totalul de 103 schelete menționate în publicații, unul singur are orientare în grade, la Gura Bâcului (Lista: 34). În rest, 59% din schelete au indicat nordul în planuri, iar 41% au orientarea menționată aproximativ. Din aceste date, departe de a rezulta, așa cum s-a afirmat, două grupe de orientare (estic și vestic), rezultă mai curând orientări extrem de instabile: o tendință relativă de grupare între valorile de 70oENE și 112oESE (28 de schelete), alta între valorile de 152oSSE și 192oSSV (22 de schelete) și o altă tendință între valorile de 251oVSV și 295oVNV (29 de schelete), fără să lipsească alte orientări. În realitate, nu știm care anume erau criteriile de orientare pentru cei care au efectuat înmormântările Èernogorovka - Novoèerkassk. Există, pe de o parte, în epoca bronzului în stepa de la nord-vest de Marea Neagră obiceiul orientării scheletelor din mormintele secundare în funcție de poziția mormântului central (Jarovoj 1985, 57 - 60). Pe de altă parte, experiența etnografică a făcut cunoscută existența la unele populații, de pildă bororo din bazinul Amazonian, a unei orientări în spațiu dependente de organizarea teritorială a așezării, aceasta legată de organizarea socială a grupului, și ambele determinând practica funerară (Levi - Strauss 1968, 237 - 254).   [BACK]
45 Asocieri de acest fel apar aici în morminte la Obryvskij (Lista: 77), care este însă o descoperire fortuită, și Aksaj (Lista: 2), dacă acceptăm caracterul funerar al descoperirii.   [BACK]
46 Mormintele de la BolŽšaja Belozerka (Lista: 14) și Butenki (Lista: 15), cu arme și piese de harnașament, nu au precizat tipul de amenajare funerară.   [BACK]
47 În mediu Èernogorovka - Novoèerkassk în bazinul Nistrului piese de harnașament provin din tumulul de la Purcari (Lista: 93). Descoperirea a fost considerată depozit. În lipsa unor date mai exacte despre contextul descoperirii, este dificil de verificat această apreciere.   [BACK]
48 Kossack 1994, 32 - 33.   [BACK]
49 Tehnica înhămării, judecând după poziția verigilor cu opritor, a fost comparată cu cea utilizată la carele assiriene (Erlih 1994, 24, 32 și urm., tab. 2-3).   [BACK]
50 Erlih 1994, 85; v. Belinskij 1990, 194, fig. 2/3 pentru piese reprezentate pe reliefuri de la Ninive din vremea lui Sinnaherib (705-680 a. Chr.) și Assurbanipal (668-626 a. Chr.).   [BACK]
51 Vinogradov ș. a. 1979, 194, fig. 7/8-11.   [BACK]
52 Kozenkova 1990, 81s; Kossack 1994, 28-29.   [BACK]
53 Terenožkin 1976, 118, fig. 72.   [BACK]
54 Kovpanenko 1966, 177.   [BACK]
55 Kossack 1987, 39.   [BACK]
56 Kossack 1994, 29.   [BACK]
57 Argumentul incursiunilor efectuate de populațiile războinice de la nord de Caucaz în zonele de la sud de Caucaz începând cu sfârșitul sec. VIII a. Chr. a fost considerat suficient pentru a demonstra datarea târzie a importurilor assiriene și a contextelor Novoèerkassk în care apar (Erlih 1994, 94 și urm.).   [BACK]
58 Kossack 1980; 1987, 42 și urm., 84.   [BACK]
59 Medvedskaja 1992; Tohtas'ev 1993.   [BACK]
60 Kossack 1983, 93, 95, 165 și urm., fig. 1/1.   [BACK]
61 Pentru compararea pieselor de la Žabotin cu stilul animalier de la Ziwiyah și Hasanlu (Iran) vezi Kossack 1987, 43, fig. 10.   [BACK]
62 Medvedskaja 1992, 87-91.   [BACK]
63 Kossack 1987, 43, 84; Medvedskaja 1992, 87.   [BACK]

Back to Top

LITERATURA

Afanas'ev, Kozenkova 1981 - G. E. Afanas'ev, V. I. Kozenkova, O neizvestnyh pogrebal'nyh kompleksah predskifskogo perioda iz okrestnostej Kislovodska, SA, 1981, 2, 161 - 177.
Agul'nikov 1992 - S. M. Agul'nikov, Issledovanija kurganov u sela Kotjuženy, AIM (1986), 1992, 104 - 120.
Alekseev, Kaèalova 1989 - A. J. Alekseev, N. K. Kaèalova, O kimmerijcah v Severnom Prièernomor'e (arheologièeskij aspekt probemy), în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Prièernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1989), 6 - 8.
Alekseev ș. a. 1993 - A. J. Alekseev, N. K. Kaèalova, S. R. Tohtas'ev, Kimmerijcy: etnokul'turnaja prinadležnost' (Sankt - Peterburg 1993).
Anfimov 1961 - N. V. Anfimov, Protomeotskij mogil'nik u sela Nikolaevskogo, Sbornik materialov po arheologii Adygei, 2, 1961, 103 - 126.
Anfimov 1971 - Složenie meotskoj kul'tury i svjazi ee so stepnymi kul'turami Severnogo Prièernomor'ja, în Probemy skifskoj arheologii (Moskva 1971), 170 - 177.
Anfimov 1975 - Novyj pamjatnik drevnemeotskoj kul'tury (mogil'nik hutora Kubanskogo), în Skifskij Mir (Kiev 1975), 35 - 51.
Belinskij 1990 - A. B. Belinskij, K voprosu o vremeni pojavlenija šlemov assirijskogo tipa na Kavkaze, SA, 1990, 4, 190 - 195.
Bidzilja, Jakovenko 1974 - V. I. Bidzilja, E. V. Jakovenko, Kimmerijskie pogrebenija Vysokoj Mogily, SA, 1974, 1, 148 - 158.
Bokij ș. a. 1991 - N. M. Bokij, G. P. Gorbul, V. V. Otrošèenko, Kimmerijskie zahoronenija na Kirovogradšèine, SA, 1991, 1, 173-183.
Boroffka 1987 - N. Boroffka, Folosirea fierului în România de la începuturi până în secoul al VIII-lea, Apulum, 24, 1987, 55 - 73.
Boroffka 1995 - Descoperiri hallstattiene târzii la sud de Carpați, Apulum, 32, 1995, 101-112.
Brudiu 1991 - M. Brudiu, Cercetări privind Hallstattul din sud - estul Moldovei, SCIVA, 42, 1991, 3-4, 221-239.
Brujako 1989 - I. V. Brujako, Geometrièeskij ornament na keramike iz kimmerijskih pogrebenij stepnoj zony Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Prièernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1989), 21 - 22.
Brujako ș. a. 1991 - I. V. Brujako, S. N. Gizer, T. I. Ojstrah, Nekotorye itogi raskopok gorodišèja Novosel'skoe II, în Drevnejšie obšènosti zemledel'cev i skotovodov (V tys. do n.e.-V v. n.e.) (Kiev 1991), 152-153.
Èebotarenko ș. a. 1989 - G. F. Èebotarenko, E. V. Jarovoj, N. P. Tel'nov, Kurgany Budžakskoj stepi (Kišinev 1989).
Èernjakov 1971 - I. T. Èernjakov, Kimmerijskie kurgany bliz ust'ja Dunaja, în Skify i sarmaty (Kiev 1971), 29 - 36.
Èernjakov ș. a. 1986 I. T. Èernjakov, N. V. Stanko, A. V. Gudkova, Holmskie kurgany, în Issledovanija po arheologii Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja (Kiev 1986), 53 - 96.
Dergaèev 1984 - V. A. Dergaèev, Kurgany u sela Gura Bykuluj, în Kurgany v zonah novostroek Moldavii (Kišinev 1984), 3 - 36.
Dergaèev ș. a. 1989 - V. A. Dergaèev, I. A. Borzijak, I. V. Manzura, Roškanskie kurgany (Kišinev 1989).
Dubovskaja 1985 O. R. Dubovskaja, Pogrebenie luènika rannego železnogo veka u goroda Zimogor'e, SA, 1985, 2, 166 - 172.
Dubovskaja 1987 - O lokal'nyh osobennostjah v inventare èernogorovskih pogrebenij, în Probemy ohrany i issledovanija pamjatnikov arheologii v Donbasse (Doneck 1987), 75 - 77.
Dubovskaja 1987 a - O teritorial'nom sootnošenii vsadnièeskih pogrebenij grupp Èernogorovki i Novoèerkasskogo klada, în Aktual'nye probemy istoriko - arheologièeskih issledovanij (Kiev 1987), 50 - 51.
Dubovskaja 1989 - K interpretacii kompeksov tipa Novoèerkasskogo klada, SA, 1989, 1, 63 - 69.
Dudarev 1979 - S. L. Dudarev, Detal' konskoj sbrui iz okrestnostej Kislovodska, SA, 1979, 4, 274 - 275.
Erlih 1994 - V. R. Erlih, U istokov ranneskifskogo kompleksa (Moskva 1994).
Gallus, Horváth 1939 - S. Gallus, T. Horváth, Une peuple cavalier préscitique en Hongrie. Trouvailles archéologiques du premier âge du fer et leure relations avec l'Eurasie, DissPann Ser. II.9 (Budapest 1939).
Gizer 1992 - S. Gizer, Novye pamjatniki predskifkogo vremeni na Nižnem Dunae, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Melitopol' 1992), 27 - 28.
Gol'ceva, Kašuba 1995 - N. V. Gol'ceva, M. T. Kašuba, Glinžen' II - mnogoslojnyj pamjatnik Srednego Podnestrov'ja (Tiraspol' 1995).
Gorodcov 1928 - V. A. Gorodcov, K voprosu o kimmerijskoj kul'ture, Trudy sekcii arheologii rossijskoj associacii nauèno - issledovatel'skih institutov obšèestvennyh nauk, 2 (Moskva 1928).
Gotzev 1994 - A. M. Gotzev, Decoration of the Early Iron Age pottery from south - east Bulgaria, în The early Hallstatt period (1200 - 700 B.C.) in south - eastern Europe, Bibliotheca Musei Apulensis 1 (Alba - Iulia 1994), 97-127.
Goško, Otrošèenko 1986 - T. J. Goško, V. V. Otrošèenko, Pogrebenija kimmerijcev v katakombnyh i podbojnyh sooruženijah, SA, 1986, 1, 168 - 183.
Grebennikov ș. a. 1984 - J. S. Grebennikov, N. F. Eliseev, V. N. Kljušèincev, Pogrebenija predskifskogo perioda v južnom Pobuž'e, în Rannij železnyj vek Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja (Kiev 1984), 33 - 49.
Halikov 1977 - A. H. Halikov, Volgo - Kam'e v naèale epohi rannego železa (VIII - VI vv. do n. e.) (Moskva 1977).
Hansen 1992 - S. Hansen, Depozite ca ofrandă: o contribuție la interpretarea descoperirilor de depozite din perioada timpurie a UFZ, SCIVA, 43, 1992, 4, 371 - 392.
Harțuche 1981 - N. Harțuche, Stadiul de cunoaștere a Hallstattului în zona Brăilei, Mousaios, 3, 1981, 5-16.
Iconomu 1996 - C. Iconomu, Cercetările arheologice din cetatea hallstattiană de la Pocreaca - Iași, ArhMold, 19, 1996, 21-56.
Ivanova, Vetèinnikova 1992 - S. V. Ivanova, N. E. Vetèinnikova, Pogrebenija predskifskogo vremeni na Dnestrovskom Levoberež'e, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Meitopol' 1992), 33 - 34.
Jarovoj 1985 - E. V. Jarovoj, Drevnejšie skotovodèeskie plemena Jugo - Zapada SSSR (Kišinev 1985).
Jessen 1953 - A. A. Jessen, K voprosu o pamjatnikah VIII - VII vv. do n. e. na juge evropejskoj èasti SSSR (Novoèerkasskij klad 1939 g.), SA, 18, 1953, 49 - 110.
Kaèalova 1989 - N. K. Kaèalova, O zakljuèitel'nom periode bronzovogo veka na territorii Nižnego Povolž'ja (k postanovke probemy), SA, 1989, 1, 33 - 47.
Kašuba, Gol'ceva 1991 - M. T. Kašuba, N. V. Gol'ceva, Saharnjanskij mogil'nik I (Cygleu), SA, 1991, 1, 197-209.
Kemenczei 1981 - T. Kemenczei, A prügyi koravaskori kincslelet, CAH, 1981, 29 - 41.
Kemenczei 1988 - Der Pferdegeschirrfund von Fügöd, ActaArchHung, 40, 1988, 65 - 81.
Kemenczei 1989 - Koravaskori sírleletek az Aföldroll az öskorigyüjteményben, FolArch, 40, 1989, 55 - 74.
Ketraru, Serova 1992 - N. A. Ketraru, N. L. Serova, Issledovanija kurganov v Dubossarskom rajone, AIM (1986), 1992, 141 - 171.
Kloèko, Mahortyh 1987 - V. I. Kloèko, S. V. Mahortyh, O kul'turno - hronologièeskoj interpretacii pamjatnikov tipa Novoèerkasskogo klada (po materialam Severnogo Kavkaza), în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 71 - 73.
Kloèko, Murzin 1987 - V. I. Kloèko, V. J. Murzin, O datirovke Èernogorovskih i Novoèerkasskih pamjatnikov, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 73 - 75.
Kloèko, Murzin 1989 - O hronologii drevnostei èernogorovsko - novoèerkasskogo tipa, în Problemy arheologii Podneprov'ja (Mežvuzovskij sbornik nauènyh trudov) (Dnepropetrovsk 1989), 61 - 71.
Korenjako, Maksimenko 1978 - V. A. Korenjako, V. E. Maksimenko, Pogrebenija rannego železnogo veka v bassejne Nižnego Dona, SA, 1978, 3, 167 - 182.
Korpusova, Belozor 1980 - V. N. Korpusova, V. P. Belozor, Mogila kimmerijskogo vojna u Džankoja v Krymu, SA, 1980, 3, 238 - 246.
Kossack 1954 - G. Kossack, Pferdegeschirr aus Gräbern der älteren Hallstattzeit Bayerns, Jahrbuch des RGZM, 1, 1954, 111 - 178.
Kossack 1980 - "Kimmerrische Bronzen". Bemerkungen zur Zeitstellung in Ost - und Mitteleuropa, Situla, 20-21, 1980, 109 - 143.
Kossack 1983 - Tli Grab 85. Bemerkungen zum Beginn des skythenzeitlichen Formenkreises im Kaukasus, Beiträge zur Allgemeinen und Vergleichenden Archäologie, 5, 1983, 89 - 186.
Kossack 1987 - Von den Anfängen des skytho - iranischen Tierstils, în Skythika (München 1987), 24 - 86.
Kossack 1994 - Neufunde aus dem Novoèerkassker Formenkreis und ihre Bedeutung für die Geschichte Steppenbezogener Reitervölker der späten Bronzezeit, Il Mar Nero, 1994, 19 - 54.
Kovaleva ș. a. 1983 - I.F. Kovaleva, V.A. Romaško, I.V. Nikulin, V.N. Jaremaka, Mogil'niki epohi bronzy na r. Zaplavka v srednem Priorel'e, în Drevnosti Stepnogo Podneprov'ja III - I tys. do n.e. (Dnepropetrovsk 1983), 3 - 18.
Kovpanenko 1962 - G. T. Kovpanenko, Pogrebenie VIII - VII vv do n.e. v bassejne r. Vorskly, KSIA AN USSR, 12, 1962, 66 - 72.
Kovpanenko 1966 - Nosaèivs'kij kurgan VIII - VII st. do n.e., Arheologija (Kiev), 20, 1966, 174 - 179.
Kozenkova 1975 V. I. Kozenkova, Svjazi Severnogo Kavkaza s Karpato - Dunajskim mirom (nekotorye arheologièeskie paralleli), în Skifskij Mir (Kiev 1975), 52 - 73.
Kozenkova 1989 - Kobanskaja kul'tura Kavkaza, în Stepi evropejskoj èasti SSSR v skifo - sarmatskoe vremja, Arheologija SSSR (Moskva 1989), 252 - 267.
Kozenkova 1990 - Hronologija Kobanskoj kul'tury: dostiženija, opyt, utoènenija, nerešennye problemy, SA, 1990, 3, 64 - 92.
Krušel'nic'ka 1985 - L. I. Krušel'nic'ka, Vzaemozv'jazki naselennja Prikarpattja i Volini z plemenami Shidnoj i Central'noj Evropi (rubiž epoh bronzi i zaliza) (Kiev 1985).
Kubyšev ș. a. 1985 - A. I. Kubyšev, S. V. Polin, I. T. Èernjakov, Pogrebenie ranneželeznogo veka na Ingul'ce, SA, 1985, 4, 144 - 154.
Lapušnjan 1971 - V. L. Lapušnjan, Kimmerijskij kinžal iz s. Berezki v Moldavii, în Skify i sarmaty (Kiev 1971), 37 - 39.
László 1972 - A. László, O așezare hallstattiană la Cozia, ArhMold, 7, 1972, 207-224.
Leskov 1971 - A. M. Leskov, Predskifskij period v stepjah Severnogo Prièernomor'ja, în Problemy skifskoj arheologii (Moskva 1971), 75 - 91.
Leskov 1984 - O hronologièeskom sootnošenii pamjatnikov naèala železnogo veka na juge evropejskoj èasti SSSR, în Drevnosti Evrazii v skifo - sarmatskoe vremja (Moskva 1984), 172 - 152.
Levinschi, Borziac 1990 - A. N. Levinschi, I. A. Borziac, Necropola plană de tip Saharna - Solonceni de la Climăuții de Jos, Buletinul AȘ RSSM, 3(95), 1990, 50-54.
Lévi - Strauss 1968 - C. Lévi - Strauss, Tropice triste (București 1968).
Levițki 1994 O. Levițki, Culturile din epoca Hallstattului timpuriu și mijlociu, ThD, 15, 1994, 1-2, 159 - 214.
Mahortyh 1994 - S. V. Mahortyh, Kimmerijcy na Severnom Kavkaze (Kiev 1994).
Marsadolov 1989 - L. S. Marsadolov, Kurgan Aržan. Hronologija, altajskie i evropejskie analogii, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Prièernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1989), 81 - 82.
Medvedskaja 1992 - I. N. Medvedskaja, Periodizacija skifskoj arhaiki i Drevnij Vostok, RA, 1992, 3, 86 - 107.
Melent'ev 1967 - A. N. Melent'ev, Nekotorye detali konskoj uprjaži kimmerijskogo vremeni, KSIA AN SSSR, 112, 1967, 38 - 44.
Meljukova 1954 - A. I. Meljukova, Rezul'taty raskopok na dvuh poselenijah skifskogo vremeni v Moldavii, KSIIMK, 56, 1954, 59-68.
Meljukova 1972 - O datirovke i sootnošenii pamjatnikov naèala železnogo veka v lesostepnoj Moldavii, SA, 1972, 1, 57-72.
Meljukova 1979 - Skifija i frakijskij mir (Moskva 1979).
Meljukova 1981 - Novye dannye o keramiki tipa Saharna - Solonèeny v Moldavii, KSIA AN SSSR, 170, 1981, 3-12.
Meljukova 1989 - Predskifskij period v stepjah Severnogo Prièernomor'ja, în Stepi evropejskoj èasti SSSR v skifo - sarmatskoe vremja, Arheologija SSSR (Moskva 1989), 10 - 16.
Meljukova 1989 a - Kul'tury predskifskogo vremeni v lesostepnoj zone, în Stepi evropejskoj èasti SSSR v skifo - sarmatskoe vremja, Arheologija SSSR (Moskva 1989), 16 - 29.
Mel'nikovskaja 1954 - . N. Mel'nikovskaja, Arheologièeskie razvedki na poselenii u s. Cahnaucy, KSIIMK, 56, 1954, 69-75.
Metzner - Nebelsick 1994 - C. Metzner - Nebelsick, Die früheisenzeitliche Trensenentwicklung zwischen Kaukasus und Mitteleuropa, Regensburger Beiträge zur prähistorischen Archäologie, 1, 1994, 383 - 447.
Morintz 1964 - S. Morintz, Quelques problémes concernant la période ancienne du Hallstatt au Bas - Danube á la lumiére des fouilles de Babadag, Dacia NS, 8, 1964, 101-118.
Mozsolics 1985 - A. Mozsolics, Bronzefunde aus Ungarn. Depotfundhorizonte von Aranyos, Kurd und Gyermely (Budapest 1985).
Ol'hovskij 1990 - V. S. Ol'hovskij, O severokavkazskih stelah epohi rannego železa, SA, 1990, 3, 113 - 123.
Otrošèenko 1987 - V. V. Otrošèenko, K voprosu o lokalizacii kimmerijcev, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 40 - 42.
Otrošèenko 1989 - Osobennosti pogrebenij Èernogorovskoj gruppy, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo - Prièernomor'ja (Zaporož'e 1989), 111 - 112.
Patek 1993 E. Patek, Westungarn in der Hallstattzeit, Quellen und Forschungen zur prähistorischen und provinzialrömischen Archäologie, Bd. 7 (Weinheim 1993).
Petrenko 1981 - V. G. Petrenko, Kompleks VIII - VII vv. do n.e. iz Stavropol'ja, KSIA AN SSSR, 170, 1981, 70 - 73.
Petrescu - Dâmbovița 1953 - M.Petrescu - Dâmbovița, Cetățuia de la Stoicani, Materiale, 1, 1953, 13-155.
Petrescu - Dâmbovița 1953 a - Cimitirul hallstattian de la Stoicani, Materiale, 1, 1953, 157-211.
Pioro 1990 - I. S. Pioro, Novye pogrebenija predskifskogo perioda na juge Luganšèiny, în Problemy issledovanija pamjatnikov arheologii Severnogo Donca. Tezisy dokladov (Lugansk 1990), 156 - 157.
Polin 1994 - S. V. Polin, Voprosy hronologii èernogorovskih i novoèerkasskih drevnostej, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Prièernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporož'e 1994), 156 - 158.
Polin, Tupèienko 1994 - S. V. Polin, N. P. Tupèienko, Novye kimmerijskie kompleksy iz Kirovogradskoj oblasti, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Prièernomor'ja. Tezisy dokladov (Zaporoz'e 1994), 158 - 160.
Rafaloviè, Lapušnjan 1974 - I. A. Rafaloviè, V. L. Lapušnjan, Mogil'niki i ranneslavjanskoe gorodišèe u s. Selište, AIM (1973), 1974, 104 - 139.
Romaško 1980 - V. A. Romaško, K voprosu o genezise kimmerijskih pamjatnikov Dneprovskogo Levoberež'ja, în Kurgany Stepnogo Podneprov'ja (Sbornik nauènyh trudov) (Dnepropetrovsk 1980), 76 - 82.
Romaško 1987 - Kimmerijskie pogrebenija lesostepnoj levoberežnoj Ukrainy, în Kimmerijcy i skify. Tezisy dokladov (Kirovograd 1987), 62 - 63.
Romaško 1991 - Kimmerijskie pogrebenija pravoberežnogo Dneprovskogo Nadporož'ja, în Problemy arheologii Podneprov'ja (Sbornik nauènyh trudov) (Dnepropetrovsk 1991), 99 - 109.
Rozenfel'dt 1955 - R. L. Rozenfel'dt, Alèedarskie kurgany, Izvestija MF AN SSSR, 5(25), 1955, 121-124.
Serova, Jarovoj 1987 - N. L. Serova, E. V. Jarovoj, Grigoriopol'skie kurgany (Kišinev 1987).
Skoryj 1994 - S. A. Skoryj, Kimmerijcy i avtohtonnoe naselenie lesostepi: harakter kontaktov, în Problemy skifo - sarmatskoj arheologii Severnogo Prièernomor'ja. Tezisy dokadov (Zaporož'e 1994), 173 - 175.
Smirnov 1964 - K. F. Smirnov, Savromaty (Moskva 1964).
Smirnova 1982 - G. I. Smirnova, Zakrytye predskifskie kompleksy u s. Dnestrovka -Luka, în Drevnie pamjatniki kul'tury na territorii SSSR (Leningrad 1982), 30-53.
Smirnova 1984 - O formirovanii pozdneèernolesskoj kul'tury na Srednem Dnestre (po materialam poselenija Dnestrovka-Luka, ArhSbornik (Leningrad), 25, 1984, 43-60.
Smirnova 1985 - Poselenie u s. Dnestrovka - pamjatnik Èernolesskoj kul'tury na Dnestre, ArhSbornik (Leningrad), 26, 1985, 5-29.
Smirnova, Kašuba 1988 - G. I. Smirnova, M. T. Kašuba, O dvuh lokal'nyh gruppah kul'tury pozdnego Èernoles'ja na Srednem Dnestre, ArhSbornik (Leningrad), 29, 1988, 18-28.
Subbotin 1985 - L. V. Subbotin, Semenovskij mogil'nik epohi eneolita - bronzy, în Novye materialy po arheologii Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja (Kiev 1985), 45 - 95.
Subbotin, Dzigovskij 1991 - L. V. Subbotin, A. N. Dzigovskij, Kurgany u r. Baraboj, în Tezisy vtoroj oblatnoj konferencii (Odessa 1991), 199 - 200.
Subbotin ș. a. 1976 - L. V. Subbotin, I. T. Èernjakov, V. I. Jadvièuk, Nekotorye problemy istorii Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja, în Materialy po arheologii Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja (Kiev 1976), 186 - 201.
Šèepinskij 1962 - A. A. Šèepinskij, Pogrebenie naèala železnogo veka u Simferopolja, KSIA AN USSR, 12, 1962, 57 - 65.
Ševèenko 1987 - N. P. Ševèenko, Novye pamjatniki rannego železnogo veka na juge Ukrainy, în Drevnejšie skotovody stepej juga Ukrainy (Sbornik nauènyh trudov) (Kiev 1987), 140 - 148.
Šmaglij, Èernjakov 1985 - N. M. Šmaglij, I. T. Èernjakov, Kurgany na levoberež'e nižnego Dnestra, în Novye materialy po arheologii Severo - Zapadnogo Prièernomor'ja (Kiev 1985), 95 - 131.
Tatarinov 1982 - S. I. Tatarinov, Ranneskifskoe pogrebenie iz Priazov'ja, SA, 1982, 1, 227 - 229.
Terenožkin 1961 - A. I. Terenožkin, Predskifskij period na Dneprovskom Pravoberež'e (Kiev 1961).
Terenožkin 1975 - Kimmerijskie meèi i kinžaly, în Skifskij Mir (Kiev 1975), 3 - 34.
Terenožkin 1976 - Kimmerijcy (Kiev 1976).
Tohtas'ev 1993 - S. R. Tohtas'ev, K hronologii i etnièeskoj atribucii pamjatnikov skifskogo tipa na Bližnem Vostoke i v Maloj Azii, RA, 1993, 2, 89-97.
Uzjanov 1976 - A. A. Uzjanov, Nižnesal'skie kurgany, AO (1975), 1976, 146 - 147.
Vanèugov 1993 - V. P. Vanèugov, O drevnostjah èernogorovsko - novoèerkasskogo tipa v Severo - Zapadnom Prièernomor'e, în Drevnee Prièernomor'e. Kratkie soobšèenija Odesskogo Arheologièeskogo Obšèestva (Odessa 1993), 44 - 46.
Vanèugov, Ostroverhov 1984 - V. P. Vanèugov, A. S. Ostroverhov, Pozdnekimmerijskij kurgan bliz Odessy, în Novye arheologièeskie issledovanija na Odešèine (Kiev 1984), 57 - 65.
Vinogradov ș. a. 1979 - V. B. Vinogradov, S. L. Dudarev, A. P. Runiè, Kimmerijsko - Kavkazskie svjazi, în Skifija i Kavkaz (Kiev 1979), 184 - 199.
Vulpe 1967 - A. Vulpe, Necropola hallstattiană de la Ferigile (monografie arheologică) (București 1967).
Vulpe 1986 - Zur Entstehung der Geto - Dakischen Zivilisation. Die Basarabi - Kultur, Dacia NS, 30, 1986, 49-89.
Vulpe 1990 - Die Kurzschwerter, Dolche und Streitmesser der Hallstattzeit in Rumänien, PBF, VI.9 (München 1990).


[Back to Top]   [Back to content]   [Home]

The contents of this site - text, images, and data - are intended for personal information only.   Written permission from APAR is required for the publication of any material.  Any use of this material should credit the Asociația Profesională a Arheologilor din România.
For additional details, send an e-mail to Asociația Profesională a Arheologilor din România
Copyright © 2000 Asociația Profesională a Arheologilor din România    
Last modified: December 2, 2000